Valurile de căldură, ucigașul tăcut. Cine este cel mai expus și cum ne putem proteja

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Valurile de căldură devin tot mai intense și mai frecvente pe măsură ce planeta se încălzește, transformând ceea ce medicii numesc un „ucigaș tăcut”. Deși efectele temperaturilor extreme sunt subestimate, căldura provoacă anual aproximativ 500.000 de decese la nivel mondial.

Spre deosebire de accidente sau dezastre naturale, căldura rareori apare ca o cauză directă a morții. În cele mai multe cazuri, temperaturile ridicate agravează afecțiuni preexistente, precum bolile cardiovasculare, respiratorii sau renale, accelerând decesul persoanelor vulnerabile.

• Psihologia relațiilor fericite: ce spun studiile despre cuplurile care rezistă
• Divorțul tăcut: de ce se destramă relațiile înainte ca partenerii să se despartă oficial

Medicii explică faptul că organismul este supus unui efort suplimentar în perioadele caniculare. Inima și rinichii lucrează mai intens pentru a menține temperatura corporală în limite normale, iar această presiune poate deveni fatală pentru persoanele cu probleme cronice de sănătate, potrivit The Guardian.

Impactul căldurii nu se oprește însă aici. Valurile de căldură sunt asociate cu creșterea poluării aerului, extinderea incendiilor de vegetație, întreruperi ale alimentării cu energie și un număr mai mare de accidente, toate acestea punând presiune suplimentară pe sistemele medicale.

Specialiștii atrag atenția și asupra nopților foarte calde, care împiedică organismul să se refacă după temperaturile ridicate din timpul zilei. În multe țări europene, nopțile cu temperaturi minime peste 20 grade Celsius sunt considerate „tropicale”. În Spania, unde căldura extremă este mai obișnuită, nopțile cu peste 25 grade sunt numite „toride”, iar pentru cele care depășesc 30 grade a apărut neoficial termenul de „nopți infernale”.

Cele mai expuse categorii sunt persoanele care lucrează în aer liber, precum muncitorii din construcții și agricultorii, dar și vârstnicii și cei care suferă de afecțiuni cronice. Femeile sunt, statistic, mai vulnerabile la efectele căldurii decât bărbații, iar persoanele cu venituri reduse sunt afectate disproporționat din cauza accesului limitat la locuințe bine izolate, aer condiționat sau spații verzi.

Umiditatea ridicată amplifică pericolul. Atunci când aerul este cald și umed, transpirația se evaporă mai greu, iar mecanismul natural de răcire al corpului devine mai puțin eficient. În astfel de condiții, temperatura resimțită poate fi cu câteva grade mai mare decât cea indicată de termometru.

Oamenii de știință consideră că arderea combustibililor fosili este principalul factor care alimentează încălzirea globală și intensifică valurile de căldură. Temperaturile medii globale au crescut deja cu aproximativ 1,3 grade, față de perioada preindustrială, iar efectele sunt tot mai vizibile.

Pentru a reduce riscurile, experții recomandă evitarea expunerii la soare în orele de vârf, hidratarea constantă, purtarea hainelor lejere și verificarea stării persoanelor vulnerabile.

De asemenea, orașele sunt încurajate să investească în mai multe spații verzi, zone umbrite și sisteme eficiente de răcire pentru a face față unei veri care, de la an la an, devine tot mai fierbinte.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce se întâmplă în corpul nostru atunci când suntem stresați prea mult?

Avertisment: Criza climatică ar trebui declarată urgență globală de sănătate publică

Inteligența Artificială și empatia. Pot algoritmii să ne înțeleagă emoțiile mai bine decât partenerul de viață?

Primul copil din lume diagnosticat cu autism a trăit până la 89 de ani