Cum renunțăm la obiceiurile proaste? O substanță chimică din creier, recent descoperită, deține secretul

Neurocercetătorii de la Institutul de Știință și Tehnologie din Okinawa (OIST) au identificat un mecanism cerebral cheie care ajută animalele să se adapteze atunci când circumstanțele se schimbă brusc.

Descoperirile ar putea îmbunătăți înțelegerea afecțiunilor care îngreunează renunțarea la obiceiuri, inclusiv dependența, tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) și boala Parkinson.

„Mecanismele cerebrale din spatele schimbării comportamentelor au rămas evazive, deoarece adaptarea la un anumit scenariu este foarte complexă din punct de vedere neurologic. Ea necesită o activitate interconectată în mai multe zone ale creierului”, explică coautorul studiului, profesorul Jeffery Wickens, șeful Unității de Cercetare în Neurobiologie de la OIST.

Pentru a investiga acest fenomen, cercetătorii au antrenat șoareci să navigheze într-un labirint virtual. Animalele au învățat ce rută duce la o recompensă și au dezvoltat treptat o strategie stabilă pentru a o obține. Ulterior, oamenii de știință au schimbat regulile.

După ce traseul către recompensă a fost modificat, șoarecii nu au mai primit premiul la care se așteptau. Folosind microscopia cu doi fotoni, cercetătorii au monitorizat activitatea din interiorul creierului animalelor în timp ce acestea reacționau la acest rezultat surprinzător.

Un mecanism cerebral cheie

„La nivel neuronal, am observat o creștere semnificativă a eliberării de acetilcolină (un neurotransmițător esențial) în anumite zone ale creierului. Iar la nivel comportamental, am văzut mai mulți șoareci adoptând o strategie de schimbare: își modificau alegerile în labirint după ce nu primeau recompensa”, afirmă dr. Gideon Sarpong, primul autor al studiului. Cu cât creșterea nivelului de acetilcolină era mai mare, cu atât șoarecii erau mai predispuși să încerce o variantă nouă.

Pentru a confirma dacă acest neurotransmițător este într-adevăr responsabil pentru flexibilitatea comportamentală, echipa a blocat capacitatea animalelor de a produce acetilcolină. Efectul a fost clar: șoarecii au prezentat o rigiditate accentuată, continuând să repete alegerile învechite și refuzând să își ajusteze deciziile în fața eșecului.

Interesant este că nu toate grupurile de interneuroni colinergici au reacționat la fel. În timp ce majoritatea au eliberat mai multă acetilcolină, câteva grupuri mici de celule au prezentat o activitate scăzută.

Efectul a fost clar

Cercetătorii cred că acest declin controlat ajută la salvarea informațiilor despre comportamentele anterioare de succes, în cazul în care situația se schimbă din nou.

Deși flexibilitatea comportamentală implică o rețea mult mai vastă decât un singur neurotransmițător, descoperirea oferă o piesă lipsă fundamentală din puzzle-ul neurobiologic, având în vedere că zona studiată (corpul striat) coordonează acțiunile reflexe și obiceiurile, scrie Sciencedaily.

Înțelegerea acestor mecanisme este esențială. În afecțiuni precum dependența sau tulburarea obsesiv-compulsivă, pacienții se confruntă exact cu această incapacitate de a sparge tiparele și de a-și schimba comportamentul. Pe viitor, aceste date ar putea pune bazele unor tratamente psihiatrice mult mai eficiente.

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce râsul este mai important pentru dezvoltarea creierului decât am fi crezut?

De ce creierul continuă să se gândească la oameni pe care nu i-ai mai văzut de ani întregi

O „genă a longevității” ar putea proteja creierul de îmbătrânire și demență

Un pesticid folosit intens ar putea cauza modificări de durată asupra creierului