Chiar și sub anestezie, o parte a creierului nu adoarme niciodată, dezvăluie un studiu

Creierul nostru ar putea fi mult mai alert atunci când suntem inconștienți decât ne dădeam seama până acum. Un nou studiu focusat pe celulele cerebrale din hipocamp demonstrează că persoanele aflate sub anestezie generală pot procesa limbajul în timp real și chiar pot învăța să recunoască sunete.

Descoperirea ridică întrebări fascinante despre ce înseamnă, de fapt, să fii conștient și despre activitatea neuronală ascunsă sub greutatea medicamentelor anestezice.

De asemenea, studiul lasă ușa deschisă pentru cercetări viitoare privind procesele care au loc în creier în timpul somnului sau al comei.

La acest experiment, condus de cercetători de la Baylor College of Medicine din SUA, au participat șapte pacienți supuși unor intervenții chirurgicale pentru epilepsie. Specialiștii au folosit microelectrozi de înaltă rezoluție numiți neuropixels pentru a măsura activitatea celulelor din hipocamp. Aceasta este o premieră absolută pentru această regiune cerebrală.

Sondele au înregistrat activitatea a sute de neuroni individuali pentru a vedea cum reacționează la stimulii sonori și lingvistici.

„Rezultatele noastre arată că, de fapt, creierul este mult mai activ și capabil în starea de inconștiență decât se credea anterior”, afirmă neurochirurgul Sameer Sheth. „Chiar și atunci când pacienții sunt complet anesteziați, creierul lor continuă să analizeze lumea din jur.”

Creierul, mult mai alert atunci când suntem inconștienți decât credeam

Hipocampul gestionează sarcini majore legate de învățare și memorie. Spre deosebire de cortexul cerebral, unde informațiile senzoriale sunt procesate inițial și unde studiile trecute au mai detectat răspunsuri reziduale sub anestezie, hipocampul se află în profunzimea creierului.

Faptul că sunetele declanșează activitate în această zonă profundă reprezintă o dovadă solidă că activitatea cerebrală nu este complet oprită.

În primul experiment, pacienților le-au fost redate tonuri repetitive, întrerupte ocazional de sunete neașteptate. Neuronii au arătat semne clare că pot distinge aceste anomalii sonore, devenind tot mai eficienți pe măsură ce timpul trecea, scrie ScienceAlert.

Al doilea experiment a fost și mai complex: participanților le-au fost redate clipuri din videoclipuri educaționale și podcasturi de storytelling. Hipocampul a demonstrat o procesare constantă a limbajului în timp real.

Implicații pe termen lung

Activitatea neurală a arătat că, de fapt, creierul sorta substantivele, verbele și adjectivele, încercând chiar să anticipeze următorul cuvânt din frază, un proces similar cu modul în care modelele de inteligență artificială generativă își formulează răspunsurile.

„Acest tip de codificare predictivă este ceva ce asociem de regulă cu starea de veghe și atenție, și totuși se întâmplă aici, într-o stare de inconștiență”, adaugă neurochirurgul Benjamin Hayden.

Deși studiul a avut un eșantion mic de doar șapte pacienți, toți anesteziați cu propofol, implicațiile sale clinice pe termen lung sunt vaste. Oamenii de știință speră că această capacitate subconștientă a creierului de a procesa vorbirea va putea fi folosită în viitor pentru a crea proteze de vorbire capabile să redirecționeze circuitele neuronale distruse în urma unui atac cerebral sau a unui traumatism.

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce râsul este mai important pentru dezvoltarea creierului decât am fi crezut?

De ce creierul continuă să se gândească la oameni pe care nu i-ai mai văzut de ani întregi

Nu orice dietă bazată pe plante protejează creierul

O „genă a longevității” ar putea proteja creierul de îmbătrânire și demență