Incendiile de vegetație au provocat pierderi devastatoare în 2025

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Anul 2025 a fost marcat de incendii de vegetație cu efecte devastatoare în unele dintre cele mai dezvoltate regiuni ale lumii, chiar dacă, la nivel global, suprafața afectată de flăcări a fost una dintre cele mai reduse din ultimele două decenii.

Potrivit cercetării, aproximativ 335 de milioane de hectare au ars anul trecut, a doua cea mai mică suprafață înregistrată din 2002. Reducerea este explicată în principal prin extinderea terenurilor agricole din Africa, care fragmentează peisajele naturale și limitează propagarea incendiilor de mari dimensiuni din savană.

• Este ploaia de vară benefică pentru plantele de apartament? Testul care demontează un truc popular
• Cimpanzeii reacționează negativ la nedreptate, mai ales când partenerii apropiați sunt în apropiere

Cu toate acestea, impactul economic și uman al incendiilor a fost major. În Statele Unite, incendiile Palisades și Eaton din zona Los Angeles s-au numărat printre cele mai distrugătoare din istoria țării. În Europa, Spania și Portugalia au înregistrat incendii record care au afectat peste 500.000 de hectare, iar Coreea de Sud a traversat cel mai grav și mai mortal sezon de incendii documentat până în prezent.

Marea Britanie a stabilit, la rândul său, un nou record privind suprafața arsă, după un „megaincendiu” produs în Scoția care a distrus peste 100.000 de hectare, arată studiul citat de The Guardian.

„Anul 2025 arată că un an relativ liniștit la nivel global poate fi totuși devastator. Observăm o diferență tot mai mare între suprafața totală arsă și impactul real asupra societății”, a declarat Matthew Jones, cercetător în domeniul climei la Universitatea East Anglia și autorul principal al studiului.

Autorii studiului explică faptul că schimbările climatice favorizează apariția condițiilor extreme care permit incendiilor să se extindă rapid în apropierea zonelor locuite. În California și Coreea de Sud, vânturile puternice și vegetația extrem de uscată au alimentat incendii care au provocat evacuări masive, pierderi de vieți omenești și distrugeri importante ale infrastructurii.

În regiunea mediteraneană, seceta și valurile de căldură au contribuit la apariția unor incendii severe, din Portugalia până în Turcia.

„Aceste condiții nu provoacă incendiile, dar fac vegetația mult mai inflamabilă și permit flăcărilor să se răspândească rapid”, a explicat David Garcia, matematician specializat la Universitatea din Alicante.

Studiul atrage atenția și asupra impactului climatic al incendiilor. În Canada, emisiile generate de incendii au atins niveluri extreme pentru al treilea an consecutiv. Din 2023, pădurile boreale din America de Nord au eliberat aproape patru miliarde de tone de dioxid de carbon, depășind emisiile cumulate din cei 15 ani anteriori.

Cercetătorii avertizează că, pe măsură ce planeta continuă să se încălzească, incendiile extreme vor deveni mai frecvente.

„Provocarea nu este doar să reducem numărul incendiilor, ci să creștem reziliența comunităților și a peisajelor în fața acestor evenimente extreme”, a declarat ecologul Adrián Regos.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un stat american a avut mai multe incendii de vegetație în ultimul secol decât în ​​cei 3.000 de ani dinainte

Incendiile de vegetație alimentează poluarea aerului

Fumul de la incendii de vegetație, mai periculos decât orice alt efect al schimbărilor climatice

Cele mai grave incendii de vegetație din Spania din ultimii 30 de ani, amplificate de schimbările climatice