Pierderea mirosului poate fi la fel de devastatoare ca boala Parkinson și AVC-ul, au descoperit cercetătorii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pierderea mirosului poate fi la fel de devastatoare ca boala Parkinson. Pentru milioane de oameni, capacitatea de a mirosi cafeaua de dimineață sau de a simți gustul unei mese gătite acasă este ceva la care rar se gândesc. Însă un nou studiu arată că, atunci când aceste simțuri dispar, viața poate deveni rapid copleșitoare, iar pacienții raportează niveluri de suferință comparabile cu cele ale unor boli cronice grave.

Pierderea mirosului poate fi la fel de devastatoare ca boala Parkinson. Cercetarea contestă ideea larg răspândită că pierderea mirosului sau a gustului este doar un inconvenient minor și evidențiază subestimarea serioasă a impactului acestor afecțiuni.

• Creierul ar putea prezice interacțiunile sociale înainte ca acestea să se întâmple
• Primul studiu clinic mondial pentru „reprogramarea” celulelor distruse de glaucom. De ce este controversat?

Cercetătorii au analizat ani întregi de date medicale provenite din zeci de studii care comparau calitatea vieții în diverse boli cronice, incluzând diabetul, accidentul vascular cerebral (AVC), insuficiența cardiacă, astmul și alte afecțiuni cardiovasculare și respiratorii.

„Am descoperit că tulburările de miros și gust provoacă în mod constant suferință emoțională, socială și psihologică semnificativă, adesea comparabilă cu afecțiuni considerate în mod obișnuit ca fiind profund invalidante”, a declarat coordonatorul studiului, Carl Philpott, de la Norwich Medical School din cadrul Universității din East Anglia (Anglia).

„Pacienții au descris pierderea plăcerii de a mânca, dificultăți în viața socială, anxietate crescută legată de siguranța personală, cum ar fi incapacitatea de a mirosi fumul sau gazul, și o senzație îngrijorătoare de amorțeală emoțională. Poate cel mai alarmant este faptul că nivelurile de depresie și retragere socială în rândul acestor pacienți sunt constant ridicate”, a continuat cercetătorul.

Pierderea mirosului poate fi la fel de devastatoare ca boala Parkinson și AVC-ul. Cum afectează aceasta viața de zi cu zi?

Studiul arată că, pentru mulți, alimentația încetează să mai fie o plăcere și devine doar o acțiune mecanică. „Mirosul contribuie la cea mai mare parte din ceea ce oamenii percep ca fiind gust. De aceea, atunci când este pierdut, mâncarea poate părea fadă, metalică sau chiar respingătoare. Unele persoane ajung să slăbească din lipsa apetitului, în timp ce altele se îngrașă, căutând gusturi mai intense sau mai dulci”, a explicat Philpott.

Analiza evidențiază faptul că această pierdere senzorială afectează profund viața de zi cu zi, perturbând mesele în familie, sărbătorile și ritualurile sociale. În ciuda acestor efecte majore, tulburările de miros și gust au fost mult timp marginalizate de sistemele medicale, o situație pe care autorii o consideră îngrijorătoare.

„Problema este că medicii îi liniștesc adesea pe pacienți spunându-le că este ceva minor sau temporar, chiar și atunci când simptomele persistă ani de zile. Există puține servicii de specialitate, iar accesul la tratament este limitat. Totuși, scorurile de calitate a vieții ale acestor pacienți sunt adesea similare sau chiar mai slabe decât cele ale persoanelor cu boli cronice recunoscute”, a adăugat Philpott, citat de MedicalXpress.

O problemă care nu este privită cu seriozitatea cuvenită

Pandemia de COVID-19 a adus o atenție bruscă asupra pierderii mirosului, cunoscută drept anosmie, și a pierderii gustului, ageuzie, întrucât milioane de oameni au experimentat aceste simptome în timpul infecției. Deși mulți și-au revenit, alții au rămas cu tulburări persistente sau distorsionate ale percepției, inclusiv parosmie, în care mirosurile obișnuite devin neplăcute sau chiar grețoase. Cercetătorii susțin însă că pandemia nu a făcut decât să scoată la lumină o problemă ignorată timp de decenii.

„Este nevoie urgentă de o mai bună recunoaștere, de investiții în clinici specializate și de cercetare suplimentară pentru tratamente, nu doar pentru confort, ci pentru sănătatea și starea de bine reală a pacienților”, a concluzionat Philpott.

Studiul a fost publicat în revista Clinical Otolaryngology.

Vă recomandăm să citiți și:

Sunt alegerile tale cu adevărat ale tale? Un nou studiu al creierului ridică mari semne de întrebare

Test de cultură generală. De ce acidul din stomac nu dizolvă totul în jurul lui?

Mii de scanări cerebrale dezvăluie o consecință îngrijorătoare a muncii în ture de noapte

Chimiștii au creat o „armură” care nu lasă petele și bacteriile să se lipească de haine