Ce se întâmplă cu adolescenții atunci când părinții sunt distrași de telefoane?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Adolescenții ai căror părinți sunt distrași de telefoane sunt mai nesiguri pe ei. Timpul petrecut de copii în fața ecranelor este adesea motiv de îngrijorare, însă cercetătorii atrag atenția asupra unei alte probleme: timpul pe care îl petrec pe telefon părinții și îngrijitorii.

Adolescenții ai căror părinți sunt distrași de telefoane sunt mai nesiguri pe ei. Specialiștii în sănătate mintală digitală au observat tot mai multe plângeri din partea adolescenților legate de utilizarea excesivă a telefoanelor de către părinți și au decis să studieze fenomenul. Rezultatele arată că adolescenții care simt că părinții sunt frecvent distrași de dispozitive au șanse mai mari să dezvolte stiluri de atașament nesigure, asociate cu efecte negative asupra sănătății și stării de bine pe termen lung.

„În urmă cu aproximativ 10 ani am început să observ comportamente îngrijorătoare legate de folosirea dispozitivelor de către părinți. În același timp, adolescenții cu care lucram își exprimau tot mai des sentimentele negative față de aceste comportamente. Subiectul apărea frecvent și în ședințele de consiliere familială”, a declarat dr. Don Grant, de la Centrul pentru Cercetare și Inovație al Newport Healthcare (SUA) și autor al studiului.

Grant a povestit și un episod care l-a marcat profund. O colegă psiholog, mamă la rândul ei, i-a mărturisit că fiica sa a întrebat-o dacă își iubește telefonul mai mult decât pe ea. „Colega mea a rămas fără cuvinte și a fost devastată”, a spus cercetătorul.

Adolescenții ai căror părinți sunt distrași de telefoane sunt mai nesiguri pe ei. O problemă mult mai răspândită decât pare

Smartphone-urile influențează numeroase aspecte ale vieții cotidiene, inclusiv relația dintre părinți și copii. Studii anterioare au arătat că mulți copii și adolescenți simt că trebuie să concureze cu telefonul părinților pentru a le capta atenția. Cercetătorii au vrut să afle dacă această situație influențează stilul de atașament al adolescenților, adică modul în care aceștia se raportează la ceilalți.

Persoanele cu un atașament nesigur pot deveni excesiv de anxioase și dependente de confirmarea celor din jur sau, dimpotrivă, pot evita relațiile pentru a se proteja de eventuale suferințe emoționale. În schimb, atașamentul sigur este asociat cu relații mai sănătoase și cu un nivel mai ridicat al stării de bine.

„Atașamentul nu este ceva fix. Chiar și atunci când există o relație sigură între părinte și copil, aceasta poate deveni nesigură inclusiv în perioada adolescenței. Evident, niciun părinte nu și-ar dori asta pentru copilul său”, a explicat Grant, citat de EurekAlert.

Pentru studiu, cercetătorii au creat o scară specială care măsoară cât de mult interferează dispozitivele electronice cu relația dintre adolescenți și părinți. Au fost intervievați 600 de adolescenți americani cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani, reprezentativi pentru populația generală a Statelor Unite.

Analizarea rezultatelor a arătat că, pe măsură ce crește percepția că părinții sunt distrași de telefoane, cresc și nivelurile de atașament anxios și evitant raportate de adolescenți.

„Faptul că rezultatele au fost atât de clare sugerează că problema este mult mai răspândită decât credeam”, a spus Grant. El consideră că generația milenialilor, crescută odată cu tehnologia digitală și aflată acum la vârsta la care devine părinte, ar trebui să fie deosebit de atentă la aceste concluzii.

Ce recomandăm oamenii de știință?

Cercetătorii subliniază însă că studiul evidențiază o corelație, nu o relație directă de cauzalitate. Este posibil, de exemplu, ca adolescenții cu un atașament nesigur să își perceapă părinții ca fiind mai puțin disponibili indiferent de obiceiurile lor digitale.

Cu toate acestea, oamenii de știință recomandă prudență. Având în vedere omniprezența smartphone-urilor, chiar și efectele aparent mici ale distragerii atenției pot avea consecințe importante în timp.

„Nu spunem că un părinte trebuie să lase imediat totul deoparte de fiecare dată când copilul îi cere atenția. Recomandăm însă ca aceste încercări de a atrage atenția să fie observate și să primească un răspuns într-o formă sau alta”, a precizat Grant.

Studiul a fost publicat în revista Frontiers in Psychology.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Care este diferența dintre chefir și ayran?

Creierul și hormonii bărbaților se schimbă înainte de nașterea copilului

Oglinda deformată: De ce selfie-urile ne fac să ne vedem chipul diferit de realitate

De ce majoritatea oamenilor sunt dreptaci. Ce legătură au mersul biped și dezvoltarea creierului cu una dintre cele mai ciudate trăsături umane