O fosilă de maimuță din Egipt, veche de 17 milioane de ani, ar putea rescrie originile umane

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O descoperire de excepție realizată în nordul Egiptului promite să umple un gol geografic major în istoria evoluției primatelor.

În cadrul unui studiu publicat în revista Science, cercetătorii de la Centrul de Paleontologie a Vertebratelor al Universității Mansoura (MUVP) și de la Universitatea din California de Sud au identificat o specie necunoscută de maimuță antropoidă, numită Masripithecus moghraensis, care a trăit în Miocenul timpuriu, acum aproximativ 17-18 milioane de ani.

Numele genului îmbină „Masr” (cuvântul arab pentru Egipt) cu grecescul „píthēkos” (maimuță), iar specimenul, constând într-un fragment de maxilar inferior, a fost excavat în situl Wadi Moghra între anii 2023 și 2024.

Aceasta este prima dovadă fosilă certă a unei maimuțe antropoide timpurii din Africa de Nord.

O specie de maimuță necunoscută

Până în prezent, majoritatea fosilelor de antropoide din acea epocă proveneau din estul Africii, creând impresia că evoluția grupului s-a concentrat exclusiv acolo. Masripithecus demonstrează însă că Africa de Nord reprezenta o răscruce crucială.

Analizele biogeografice avansate (folosind metode bazate pe anatomie, ADN și date geologice) indică faptul că Masripithecus este mai strâns înrudit cu antropoidele moderne decât orice altă specie din Miocenul timpuriu găsită în estul Africii.

Mai mult, studiul sugerează că Africa de Nord și Orientul Mijlociu ar putea fi adevăratul cămin al strămoșului comun al tuturor antropoidelor vii, din care fac parte gibonii, urangutanii, gorilele, cimpanzeii și oamenii.

Elemente cu trăsături unice

Deși anatomia cunoscută este limitată la mandibulă, dinții prezintă trăsături unice. Caninii și premolarii sunt neobișnuit de mari, iar molarii au suprafețe de mestecat rotunjite și puternic texturate.

Această structură sugerează o dietă flexibilă bazată pe fructe, capabilă însă să proceseze și alimente dure, precum nuci sau semințe. Adaptabilitatea i-a permis speciei să supraviețuiască într-o perioadă în care schimbările climatice accentuau sezonalitatea în regiune.

În acea eră, plăcile tectonice africane și arabe se ciocneau cu Asia, transformând Africa de Nord într-un coridor natural ideal pentru dispersia speciilor spre Eurasia. Descoperirea demonstrează că piese fundamentale ale istoriei noastre evolutive se află încă ascunse în regiuni mai puțin explorate ale globului, scrie SciTechdaily.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un schelet, vechi de 2 milioane de ani, reprezintă un hibrid uimitor între maimuță și om

O maimuță misterioasă de acum 7 milioane de ani ar putea fi cel mai vechi hominid biped

Cea mai mică maimuță din lume, descoperită în Germania

S-a aflat de ce a dispărut cea mai mare maimuță care a trăit vreodată!