Cercetătorii au descoperit că antrenamentul intensiv reorganizează fizic creierul, permițând sarcinilor învățate să ocolească cortexul prefrontal și să ruleze prin circuite specializate. Prin eliberarea centrului de „gândire”, oamenii pot face cu adevărat multitasking.
Mult timp s-a crezut că, de fapt, creierul uman nu poate executa două acțiuni complexe simultan, ci doar comută rapid atenția de la una la alta.
Totuși, un nou studiu realizat la Universitatea Georgetown demonstrează că, prin practică intensă, creierul își modifică arhitectura fizică pentru a automatiza abilitățile, permițând un multitasking autentic.
Un exemplu cotidian este șofatul: la început, procesul cere atenție totală, însă după ani de experiență, un șofer poate conduce în siguranță în timp ce poartă o conversație sau ascultă muzică.
Pentru a înțelege acest mecanism, echipa condusă de profesorul Maximilian Riesenhuber a monitorizat voluntari care au efectuat peste 30.000 de teste de sortare vizuală a unor imagini de mașini, pe parcursul a 5-10 săptămâni. Imagistica prin fMRI și EEG realizată înainte și după antrenament a dezvăluit transformări majore, scrie Sciencedaily.
În etapa inițială, sarcina a activat intens cortexul prefrontal, zona responsabilă de decizii conștiente și planificare. Acest sector reprezintă cheia care limitează multitaskingul.
După antrenament, activitatea s-a mutat în cortexul temporal, o regiune asociată cu memoria și recunoașterea obiectelor complexe.
Practic, informația a început să ocolească cortexul prefrontal, călătorind direct spre regiunile motorii responsabile de răspuns. Eliberat de această sarcină, centrul executiv al creierului rămâne disponibil pentru alte activități.
„Experiența remodelează creierul pentru a scăpa de blocajul frontal”, explică Riesenhuber. „Circuitele se schimbă structural pentru ca, de fapt, creierul să poată face două lucruri deodată.”
Descoperirea oferă indicii și despre comportamentele compulsive sau obiceiurile nedorite. Deoarece acțiunile profund învățate trec în circuite independente de controlul conștient, strategiile simple precum „încearcă să te gândești la altceva” sunt adesea ineficiente.
De asemenea, studiul ar putea ajuta la dezvoltarea unor sisteme de inteligență artificială mai flexibile, capabile să își stocheze abilitățile vechi în circuite secundare pentru a lăsa „nucleul” liber să asimileze cunoștințe noi fără a le altera pe cele existente.
Ce se întâmplă în creier după o despărțire? De ce „inima frântă” nu este doar o metaforă
Oamenii de știință ar fi descoperit, în sfârșit, cum se răspândește boala Alzheimer prin creier
Cea mai bună dietă pentru sănătatea creierului nu este cea la care v-ați putea gândi