Cercetătorii ar fi rezolvat misterul argintului lipsă al Soarelui. De câțiva ani, astronomii care studiază Soarele încearcă să rezolve un mister neașteptat: steaua noastră părea să conțină mult mai puțin argint decât ar fi trebuit. Analizele straturilor sale exterioare indicau constant o cantitate mai mică decât cea estimată de modelele teoretice.
Cercetătorii ar fi rezolvat misterul argintului lipsă al Soarelui. Un nou studiu sugerează că argintul nu a dispărut niciodată, ci a fost „ascuns” de modul în care fizica influențează lumina emisă de Soare.
Deși hidrogenul și heliul reprezintă aproximativ 98,5% din masa Soarelui, restul de 1,5% este alcătuit din elemente mai grele, precum fierul, cuprul și argintul. Chiar dacă sunt prezente în cantități foarte mici, aceste elemente oferă indicii importante despre evoluția Universului.
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2026/07/misterul-argintului-lipsa-al-Soarelui_NASA_GSFC_Solar-Dynamics-Observatory_eurekalert_descopera.jpg)
Se crede că argintul se formează în exploziile violente ale stelelor aflate la sfârșitul vieții, cunoscute drept supernove. Urmărind cantitatea de argint din Soare și din alte stele, astronomii pot reconstitui modul în care acest element s-a răspândit în Calea Lactee de-a lungul miliardelor de ani.
Argintul este deosebit de interesant deoarece apare și în condritele CI, un tip foarte rar de meteoriți formați din același nor primordial din care s-a născut și Soarele, acum aproximativ 4,6 miliarde de ani. Din acest motiv, oamenii de știință se așteptau ca abundența argintului din acești meteoriți să fie asemănătoare cu cea din Soare.
Cantitatea de argint din Soare este estimată prin analizarea spectrului luminii sale. Atomii din atmosfera solară absorb anumite lungimi de undă, iar fiecare element chimic lasă o „amprentă” unică. Studiind aceste semnături spectrale, cercetătorii pot determina ce elemente sunt prezente și în ce proporții.
Problema era că aceste măsurători indicau mult mai puțin argint decât sugerau analizele meteoriților.
Pentru a afla cauza, Sema Caliskan și colegii săi au realizat simulări detaliate ale atomilor de argint folosind supercomputerul Tetralith din Suedia. Spre deosebire de modelele anterioare, noua simulare a inclus efecte fizice complexe, numite „efecte de non-echilibru”, care modifică modul în care atomii absorb și emit lumina.
Aceste fenomene sunt extrem de dificil de modelat și, potrivit autorilor, nimeni nu mai simulase până acum comportamentul atomilor de argint în aceste condiții.
Rezultatele au arătat că aceste efecte pot explica discrepanța observată. Conform noului model, Soarele conține cu aproximativ 55% mai mult argint decât indicau măsurătorile anterioare, notează Space.com.
Deși valoarea nu coincide perfect cu cea observată în condritele CI, diferența este suficient de mică pentru a elimina necesitatea unor explicații neobișnuite. Cu alte cuvinte, argintul nu lipsea din Soare, ci era mascat de modul în care interacționează lumina cu atomii din atmosfera solară.
În continuare, cercetătorii intenționează să aplice aceeași metodă și la alte tipuri de stele, pentru a obține estimări mai precise ale compoziției lor chimice.
Studiul a fost publicat în revista Astronomy & Astrophysics.
Cum ar fi putut asteroizii să aprindă scânteia vieții pe Pământ?
Sonda Tianwen-2 a Chinei ar fi ajuns la cvasi-luna Kamo‘oalewa. Care e următorul pas al misiunii?
Obiectul interstelar 3I/Atlas ar putea fi de aproape trei ori mai vechi decât Sistemul Solar