Prietenii sunt oamenii de la care ne așteptăm să se bucure sincer pentru reușitele noastre. În realitate, însă, relațiile de prietenie nu sunt lipsite de emoții dificile. Psihologii spun că invidia poate apărea chiar și între persoane apropiate. Important este dacă rămâne o emoție trecătoare sau începe să influențeze comportamentul și calitatea relației.
Cercetările din psihologia socială arată că oamenii tind să se compare cu cei din jur, iar prietenii sunt printre persoanele cu care facem cel mai des aceste comparații. Atunci când unul dintre ei are mai mult succes, câștigă mai bine, începe o relație fericită sau primește mai multă apreciere, celălalt poate resimți invidie. Uneori, această emoție este de scurtă durată și nu afectează relația. Alteori, însă, începe să se vadă în comportament.
Iată câteva semne care, potrivit psihologilor, pot indica faptul că o prietenă se luptă cu sentimente de invidie.
Niciunul dintre aceste comportamente nu demonstrează, singur, existența invidiei. Însă atunci când mai multe dintre ele apar constant, psihologii spun că merită privite în contextul relației.
Te-ai întors entuziasmată după ce ai primit o promovare, iar ea îți spune: „Da, dar acum o să muncești și mai mult.” Sau îi povestești că ai cumpărat apartamentul la care visai, iar răspunsul este: „Oricum, piața imobiliară nu mai merge deloc.”
Nu orice observație realistă ascunde invidie. Însă atunci când fiecare veste bună este întâmpinată cu un comentariu care îi reduce importanța, poate fi vorba despre mai mult decât realism. Studiile despre comparația socială, inițiate de psihologul Leon Festinger, arată că succesul unei persoane apropiate poate fi perceput ca o amenințare pentru propria imagine, iar unii oameni încearcă inconștient să îi diminueze valoarea.
Ai început un nou job, te-ai logodit sau ai primit un premiu. Îi trimiți un mesaj, iar răspunsul vine după câteva zile, este foarte scurt sau lipsește complet. În schimb, atunci când treci printr-o perioadă dificilă, este imediat disponibilă.
Psihologii spun că persoanele care resimt invidie pot avea dificultăți în a împărtăși bucuria celuilalt. Nu pentru că nu țin la el, ci pentru că succesul acestuia le provoacă disconfort și le amintește de propriile nemulțumiri.
Unele remarci par amabile la prima vedere, dar lasă un gust amar.
„Îți stă bine rochia. Nici nu se observă că te-ai îngrășat puțin.”
„Nu mă așteptam să fii aleasă pentru postul acesta. Bravo!”
„Ai ieșit foarte bine în poze. Fotograful chiar și-a făcut treaba.”
Aceste remarci sunt cunoscute în psihologie drept „complimente ambivalente”. Ele oferă aparent apreciere, dar includ și o critică subtilă, care diminuează efectul pozitiv al complimentului.
Discuțiile ajung aproape întotdeauna la comparații. Cine câștigă mai bine, cine are mai multe concedii, cine arată mai bine, cine este mai apreciat la serviciu sau cine are mai mulți urmăritori pe rețelele sociale.
Comparația socială este un proces normal, însă atunci când devine constantă, poate alimenta sentimentele de invidie. Cercetările arată că oamenii sunt mai predispuși să se compare cu persoane apropiate decât cu necunoscuți, tocmai pentru că le percep ca fiind similare.
Sunteți la o masă cu prietenii, iar cineva te felicită pentru o realizare. În loc să continue conversația, ea intervine imediat cu o poveste despre propriile succese sau schimbă complet subiectul.
Nu înseamnă automat că este geloasă. Totuși, dacă acest tipar se repetă de fiecare dată când primești apreciere, psihologii spun că poate fi un semn al disconfortului provocat de succesul altei persoane.
Toată lumea trece prin momente dificile. Diferența este felul în care reacționează oamenii din jur.
Dacă observi că o prietenă pare neobișnuit de interesată atunci când ai probleme, pune multe întrebări și revine asupra subiectului, dar își pierde interesul atunci când lucrurile îți merg bine, merită să fii atentă.
Psihologii au observat că unele persoane pot simți o anumită satisfacție atunci când cineva pe care îl percep drept competitor trece printr-un eșec. Acest fenomen este cunoscut în literatura de specialitate drept schadenfreude. Termenul german schadenfreude descrie satisfacția resimțită în fața eșecului altei persoane.
„Ești sigură că poți face asta?”
„Eu n-aș risca în locul tău.”
„Nu cred că este o idee prea bună.”
Toți prietenii oferă sfaturi și avertismente din când în când. Diferența apare atunci când aproape fiecare plan este întâmpinat cu scepticism, fără argumente reale și fără încurajare.
Un prieten apropiat poate atrage atenția asupra unor riscuri, dar își dorește, în același timp, să reușești. O persoană dominată de invidie poate încerca, conștient sau nu, să îți diminueze încrederea în propriile forțe.
Nicio prietenie nu este lipsită de momente dificile. Important este ca succesul unuia să nu devină motiv de competiție pentru celălalt. Atunci când un prieten îți apreciază sincer reușitele și îți este alături atât în momentele bune, cât și în cele grele, relația are șanse mult mai mari să reziste în timp.
Deși sunt adesea confundate, psihologii fac o distincție clară între cele două emoții.
Invidia apare atunci când o altă persoană are ceva ce ne-am dori și noi: succes, bani, frumusețe, apreciere sau o relație fericită.
Gelozia apare atunci când ne este teamă să nu pierdem o relație importantă sau atenția unei persoane în favoarea altcuiva.
În viața de zi cu zi, cele două emoții se pot suprapune. O prietenă poate deveni invidioasă pe reușitele tale și, în același timp, geloasă dacă simte că relația voastră se schimbă sau că nu mai ocupă același loc în viața ta.
Nu orice formă de invidie este distructivă. Psihologii vorbesc despre „invidia benignă”, emoția care îi motivează pe oameni să se dezvolte atunci când văd succesul altora. De exemplu, dacă o prietenă obține un post mai bun, reacția poate fi: „Și eu vreau să învăț mai mult și să ajung acolo.”
La polul opus se află „invidia malițioasă”, care îi determină pe unii oameni să minimalizeze succesul celuilalt, să-l critice sau chiar să se bucure atunci când acesta eșuează.
Psihologii atrag atenția că invidia este o emoție umană, pe care aproape toți oamenii o trăiesc la un moment dat. Ea devine o problemă doar atunci când începe să afecteze relațiile și se transformă în critici constante, competiție sau lipsa sinceră de bucurie pentru succesul celor apropiați.
Cercetările arată că oamenii se compară mult mai frecvent cu persoane apropiate decât cu necunoscuți. Tocmai de aceea, succesul unui prieten poate provoca mai ușor invidie decât reușita unei persoane pe care nu o cunoaștem.
Surse:
https://www.psychologytoday.com/us/blog/one-among-many/202012/backhanded-compliments
Care sunt cele mai „neprietenoase” orașe din Europa?
De ce creierul are nevoie de prieteni?
Iată de ce singurătatea percepută contează mai mult decât numărul real de prieteni!