Un nou studiu publicat în Nature Communications arată că hipocampusul trece prin ferestre scurte de receptivitate crescută, influențate de nivelul de atenție, în care circuitele sale de memorie devin deosebit de flexibile pentru a transforma momente trecătoare în amintiri de durată.
Cercetătorii de la Universitatea din Tübingen au descoperit că variațiile naturale ale stării de alertă pot modifica temporar hipocampusul, făcând circuitele sale de memorie mai receptive la informații noi.
Descoperirile sugerează că formarea amintirilor depinde nu numai de ceea ce ni se întâmplă, ci și de starea creierului în acel moment exact.
Studiul a fost condus de profesorul Andrea Burgalossi de la Institutul de Neurobiologie și Centrul Werner Reichardt pentru Neuroștiințe Integrative (CIN). Echipa s-a concentrat pe hipocampus regiunea cerebrală responsabilă de crearea amintirilor episodice legate de locuri și evenimente specifice.
Atât la șoareci, cât și la oameni, hipocampusul conține celule de loc, neuroni care se activează în spații specifice și ajută la construirea unei hărți interne a lumii înconjurătoare.
În timp ce înregistrau activitatea acestor neuroni la șoareci, cercetătorii au monitorizat și nivelul de atenție al animalelor. Starea internă a creierului fluctuează continuu între niveluri scăzute și ridicate de stimulare, proces ce poate fi evaluat prin măsurarea dimensiunii pupilei.
Atunci când atenția sau implicarea cresc, pupilele se dilată. Pe măsură ce șoarecii deveneau mai alerți, un subgrup specific de celule de loc devenea deosebit de activ.
Aceste schimbări au avut loc chiar și când animalele erau imobile, demonstrând că activitatea modificată era legată de o stare internă, nu de o nouă locație sau de un comportament fizic.
Același tipar a apărut și în cazul oscilațiilor theta, unde de activitate neuronală asociate cu învățarea, navigația și codificarea memoriei. Intensitatea acestora a fluctuat în paralel cu nivelul de alertă, indicând că hipocampusul trece repetat prin diferite stări de receptivitate, scrie SciTechdaily.
Cercetătorii au intuit că aceste perioade scurte reprezintă ferestre de plasticitate crescută, în care circuitele neuronale sunt deosebit de capabile să se reconfigureze. Plasticitatea permite neuronilor să își întărească sau să își slăbească conexiunile, creând modificările fizice necesare stocării unei experiențe.
„Plasticitatea este esențială pentru memorie, deoarece este procesul prin care creierul stochează fizic experiențele. Acest lucru este extrem de important pentru memoria episodică, deoarece evenimentele din viață au loc o singură dată. Nu există repetiție, așa că, de fapt, creierul trebuie să le captureze și să le stocheze rapid și eficient, în timp real”, explică prof. Andrea Burgalossi.
Pentru a testa dacă o alertă crescută face hipocampusul mai ușor de reconfigurat, cercetătorii au stimulat neuroni individuali în aceste intervale. Neuronii care anterior nu reacționau la anumite locații au început să dezvolte activitate specifică spațială, devenind practic noi celule de loc.
Rezultatele arată că formarea memoriei este un proces ale cărui ferestre se deschid și se închid continuu. Creierul nu este la fel de pregătit să stocheze informații în orice moment, ci intră periodic în stări scurte în care devine neobișnuit de receptiv.
Amintirile noastre s-ar putea să fie, de fapt, doar niște iluzii, indică noi studii
De ce, uneori, uităm chiar și amintirile plăcute?