Când cumpărăturile devin o dependență. Cum recunoști oniomania și cum poți ieși din acest cerc

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pentru mulți oameni, cumpărăturile sunt o plăcere sau o modalitate de relaxare. Pentru alții însă, ele devin un refugiu emoțional și un impuls greu de controlat. Cumpărăturile nu mai răspund unei nevoi reale, ci unei stări de anxietate, tristețe sau gol interior. Psihologii numesc acest comportament oniomanie sau tulburare de cumpărături compulsive (compulsive buying disorder).

Deși nu este recunoscută ca diagnostic distinct în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale (DSM-5), numeroase cercetări o consideră o formă de dependență comportamentală, deoarece implică pierderea controlului, preocupare excesivă pentru cumpărături și consecințe negative asupra vieții personale și financiare.

Cum recunoști cumpărăturile compulsive

Sperând că aceste exemple sunt elocvente, iată ce te ajută să bifezi dacă ești sau nu dependent de shopping. Te trezești că accesezi site-uri doar ca „să te uiți”, dar termini plasând comenzi. Când cineva auzi că cineva are nevoie de un anumit lucru, simți impulsul de a-l cumpăra tu, ca să-l ajuți, ca să te simți util sau generos, chiar dacă nu e responsabilitatea ta și chiar dacă nici nu-ți permiți în acel moment. Ai dificultăți să refuzi oferte – „doar azi” sau „la o reducere mare” sunt argumente pe care le accepți rapid. Cumpărăturile te calmează temporar, dar după aceea, te copleșește sentimentul de vinovăție. Ții lucruri nefolosite în dulap, convins că ți-ar putea fi utile mai târziu, dar ele rămân uitate și neatinse. Te raportezi tot timpul la ceilalți și simți că niciodată nu ai tot ce ți-ar trebui ca să fii satisfăcut. Cheltui mai mult decât îți permiți, intri în datorii ori sacrifici alte nevoi pentru a plăti facturi. Reclamele, postările de pe social media sau imaginile inspiraționale declanșează instant impulsul de a cumpăra, iar tu devii extrem de receptiv la orice mesaj de marketing. Îți justifici cumpărăturile („merit asta”, „o să-mi fie util”) chiar dacă știi că nu e adevărat. Încerci să te oprești, să faci pauză, dar revii rapid la același comportament. În relații, devii tentat să arăți afecțiunea prin cadouri constante, folosind cumpărăturile ca pe un mod de a câștiga aprecierea sau iubirea celorlalți. Ascunzi achizițiile de cei apropiați sau minți, pentru a evita întrebări incomode ție sau critici.

Dacă te regăsești frecvent în astfel de situații, este posibil ca mecanismul prin care creierul caută recompensa și alinarea emoțională să fi ajuns să fie asociat cu actul cumpărării. Nu este vorba doar despre lipsa voinței, ci despre un tipar comportamental care se poate consolida în timp.

De ce apare dependența aceasta

Nu există o singură cauză a oniomaniei. Psihologii vorbesc despre o combinație de factori care pot favoriza apariția acestui comportament: stima de sine scăzută, nevoia de validare, anxietatea, depresia, impulsivitatea, expunerea permanentă la reclame și reduceri, ușurința cumpărăturilor online sau experiențele din copilărie în care afecțiunea era asociată cu darurile materiale.

Pentru unele persoane, cumpărăturile devin o modalitate de a umple temporar un gol emoțional, însă senzația de satisfacție dispare rapid, iar ciclul începe din nou.

Cum poți începe transformarea

Schimbarea începe prin observarea impulsului înainte de a acționa. În momentul în care simți nevoia să cumperi ceva, încearcă să te întrebi ce emoție încerci, de fapt, să calmezi. Este vorba despre stres, plictiseală, singurătate sau anxietate? Uneori, o pauză de câteva minute și o activitate diferită, cum ar fi o plimbare sau câteva exerciții fizice, sunt suficiente pentru ca impulsul să scadă.

Atunci când ai o săptămână fără impulsuri controlate, recunoaște-ți progresul. Analizează ce te-a tentat și ce ai folosit pentru a rezista. La nevoie, mergi la terapie cognitiv-comportamentală (CBT), care are rezultate bune în tulburarea cumpărăturilor compulsive.

Caută sprijin în jurul tău: vorbește cu un prieten de încredere care te înțelege sau alătură-te unui grup specializat. Nu e nicio rușine să ceri ajutor – nu trebuie să treci prin asta singur. Cu timpul, impulsurile, chiar dacă nu dispar complet, devin mai rare și mai ușor de gestionat, și vei începe să simți că ai control: nu mai cumperi impulsiv, ci alegi conștient ce merită, când și cu ce scop.

Shoppingul compulsiv și în cultura populară

Filmul Confessions of a Shopaholic (2009) surprinde într-o manieră accesibilă multe dintre mecanismele descrise de psihologi: cumpărăturile folosite pentru reglarea emoțiilor, acumularea datoriilor, sentimentul de vinovăție și dificultatea de a renunța la acest comportament. Deși este o comedie romantică, povestea ilustrează un fenomen real și arată că schimbarea este posibilă atunci când problema este recunoscută și abordată.

Știați că?

Cercetările arată că impulsul de a cumpăra activează aceleași circuite cerebrale implicate în alte comportamente recompensatoare, prin eliberarea dopaminei.

Persoanele cu tulburare de cumpărături compulsive cumpără adesea pentru a-și regla emoțiile, nu pentru că au nevoie de obiectele respective.

Multe dintre achizițiile făcute impulsiv rămân nefolosite, iar după cumpărături apare frecvent sentimentul de vinovăție sau regret.

Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este una dintre metodele care și-au demonstrat eficiența în reducerea cumpărăturilor compulsive.

Surse:

https://www.imdb.com/title/tt1093908

https://www.psychologytoday.com/us/blog/finding-new-home/202206/compulsive-shopping-guide-causes-and-treatment

https://www.verywellmind.com/shopping-addiction-4157288

Vă mai recomandăm să citiți și:

Când sportul devine o problemă. Care este diferența dintre disciplină și dependența de exerciții fizice?

Neuroștiința despărțirilor. De ce creierul simte o ruptură ca pe o durere fizică și o dependență

Test de cultură generală. De ce nicotina dă dependență?

Femeile singure care își cumpără locuințe spun că independența financiară le afectează viața amoroasă