Praful pare să se depună cu o viteză inexplicabilă pe anumite piese de mobilier, însă fenomenul are o explicație științifică. Materialul din care este făcută suprafața, electricitatea statică, umiditatea și cantitatea de particule din aer influențează cât de repede se murdărește mobilierul.
Nisa Salim, inginer specializat în materiale și conferențiar la Swinburne University of Technology (Melbourne, Australia), explică faptul că particulele mari se depun în principal sub acțiunea gravitației, în timp ce cele fine sunt influențate de forțele Van der Waals, atracții moleculare slabe care devin mai importante atunci când există mai multe puncte de contact între particulă și suprafață.
Astfel, materialele poroase sau cu o structură microscopică neregulată pot reține mai mult praf. Chiar și o suprafață care pare perfect netedă poate avea, la nivel microscopic, mici denivelări și defecte în care particulele se fixează, potrivit The Guardian.
Există și suprafețe care pot deveni literalmente „magneți pentru praf”. Atunci când două materiale se freacă, electronii pot trece de la unul la altul, încărcând electric suprafața. Numeroase particule de praf au, la rândul lor, sarcini electrice și sunt atrase de aceste suprafețe.
Materialele precum acrilul, PVC-ul, poliesterul și polipropilena păstrează mai mult timp sarcina electrică, în timp ce metalele o conduc și o neutralizează rapid. Umiditatea are și ea un rol important: aerul uscat favorizează acumularea electricității statice, în timp ce moleculele de apă contribuie la disiparea acesteia.
Un experiment desfășurat timp de patru săptămâni a testat trei metode de reducere a prafului: spray antistatic, controlul umidității și un purificator de aer. Sprayul a avut un efect abia perceptibil. În schimb, folosirea unui dezumidificator a dus la acumularea unei cantități mai mari de praf, în timp ce purificatorul de aer, echipat cu filtru HEPA și amplasat la aproximativ un metru de mobilier, a redus vizibil depunerile după o săptămână.
Pentru o locuință care necesită mai puțină curățenie, designerul Richard Misso recomandă evitarea podelelor foarte închise la culoare, a suprafețelor din sticlă, a rafturilor deschise și a decorațiunilor numeroase sau greu accesibile.
În 2012, Pământul a scăpat ca prin urechile acului de o catastrofă tehnologică
Anatomia fără bisturiu. Pot „cadavrele digitale” să înlocuiască disecția clasică?
Misofonia, afecțiunea în care sunetele obișnuite devin insuportabile
De ce ne îndrăgostim? Ce spune biologia, ce spune psihologia