Arheologii au descoperit ce ascundea o peșteră din Turcia de aproape 13.000 de ani. Urmele unor vânători-culegători de la Marea Neagră

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În munții de la sud de Trabzon, în nord-estul Turciei, arheologii au identificat urmele unei comunități de vânători-culegători care a folosit peștera Koskarlı în urmă cu aproape 13.000 de ani. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate în august 2026, după analizarea materialelor descoperite în timpul săpăturilor începute în 2024.

Printre descoperiri se numără unelte din silex și obsidian, o vatră, materiale carbonizate și obiecte de podoabă, inclusiv un dinte de animal perforat și un fragment de corn cu șanțuri.

Peștera nu a fost descoperită în 2026. Primele vestigii arheologice au fost identificate aici în 2019, în timpul cercetărilor din regiunea Trabzon. Studiul publicat în 2021 a documentat deja existența sitului și a uneltelor din silex și obsidian. Noutatea relatată în 2026 este rezultatul săpăturilor sistematice începute în 2024: identificarea unui strat de locuire epipaleolitic bine păstrat, datat la aproximativ 12.900–12.000 de ani în urmă, care conține urme de foc, unelte și obiecte de podoabă.

O regiune despre care se știa foarte puțin

Koskarlı se află în districtul Düzköy, în apropierea localității Çayırbağı, la aproximativ 1.020 de metri altitudine. Înaintea cercetărilor arheologice recente, preistoria acestei zone din sud-estul Mării Negre era foarte puțin cunoscută.

Proiectul de cercetare din regiunea Trabzon a început în 2018, iar în 2019 arheologii au identificat la Koskarlı unelte din silex și obsidian. Studiul publicat în 2021 a prezentat situl drept primul sit din regiunea estică a Mării Negre din Turcia care oferea dovezi ale activității umane din Pleistocenul târziu și Holocenul timpuriu.

Ulterior, cercetătorii au început săpături propriu-zise. Prima campanie arheologică s-a desfășurat între 10 septembrie și 4 octombrie 2024.

Ce au găsit arheologii

În peșteră au fost descoperite unelte realizate din silex și obsidian, precum și alte resturi rezultate în urma prelucrării pietrei. Cercetările au scos la iveală un strat de locuire cu cenușă, materiale carbonizate și fragmente de silex afectate de căldură.

Datarea radiocarbon a materialelor din acest strat indică o perioadă de aproximativ 12.900–12.000 de ani în urmă. Rezultatele plasează ocuparea respectivului strat la sfârșitul Pleistocenului și începutul Holocenului.

Printre descoperiri se numără și un dinte de animal perforat, interpretat ca obiect de podoabă, precum și un fragment de corn de cerb cu șanțuri.

Oameni care trăiau din vânătoare și cules

Perioada în care a fost folosită peștera este asociată cu Epipaleoliticul, o etapă care precede apariția comunităților agricole din Neolitic.

Oamenii din aceste comunități se bazau în principal pe resurse sălbatice, iar modul lor de viață era diferit de cel al populațiilor care au început ulterior să practice agricultura și să trăiască în așezări permanente.

Descoperirile de la Koskarlı sunt importante tocmai pentru că oferă date despre această perioadă într-o regiune în care informațiile arheologice erau până recent foarte puține.

Unelte care leagă Marea Neagră de alte regiuni

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale descoperirilor este caracterul uneltelor din piatră.

Artefactele de la Koskarlı prezintă asemănări cu materiale descoperite în Anatolia, Levant și Caucaz. Cercetătorii consideră că aceste asemănări pot oferi indicii despre legăturile tehnologice și culturale dintre comunitățile preistorice din regiuni diferite.

Aceste asemănări nu demonstrează însă că oamenii din Koskarlı au călătorit în toate aceste regiuni. Ele pot indica mai degrabă circulația unor tehnici, contacte între comunități sau existența unor tradiții comune.

De ce este importantă descoperirea pentru istoria Mării Negre

Regiunea estică a Mării Negre a fost mult timp una dintre zonele mai puțin cunoscute din punct de vedere arheologic pentru perioadele preistorice.

Studiul publicat în 2021 a documentat primele dovezi arheologice ale activității umane de la Koskarlı și a arătat că situl păstrează urme datând din Pleistocenul târziu și Holocenul timpuriu.

Noile săpături au scos la iveală un strat de locuire bine păstrat, cu urme de foc, unelte din piatră și obiecte de podoabă, oferind prima dovadă arheologică sistematică a unei comunități de vânători-culegători din Epipaleolitic în această zonă a Mării Negre.

Ce ne spun obiectele de podoabă

Uneltele sunt esențiale pentru înțelegerea vieții cotidiene, dar obiectele de podoabă oferă o altă perspectivă.

Printre descoperiri se află și un dinte de animal perforat, interpretat de cercetători ca obiect de podoabă. Un astfel de artefact oferă indicii despre aspecte ale vieții acestor oameni care nu țineau doar de procurarea hranei sau de realizarea uneltelor.

Nu putem spune însă ce semnificație avea obiectul pentru persoana care l-a purtat. Arheologia poate identifica forma și modul de prelucrare, dar nu poate reconstitui cu certitudine semnificația personală pe care oamenii de acum aproape 13.000 de ani o atribuiau acestor obiecte.

Oamenii nu trăiau într-o lume izolată

Descoperirile de la Koskarlı se adaugă altor dovezi privind legăturile dintre comunitățile Epipaleoliticului din Anatolia și regiunile din jurul Mării Negre.

Asemănările dintre uneltele descoperite la Koskarlı și cele din alte zone oferă indicii despre circulația unor tehnici și despre posibile contacte între grupuri. Cercetătorii vor să afle însă mai multe despre felul în care aceste comunități se deplasau și despre mediul în care trăiau.

Analizele viitoare ale resturilor animale și vegetale ar putea oferi informații suplimentare despre alimentație și despre mediul în care au trăit oamenii care au folosit Koskarlı.

O peșteră identificată în 2019, cercetată prin săpături din 2024

Primele artefacte au fost identificate în 2019, iar săpăturile sistematice au început în 2024. Cercetările continuă, iar arheologii încearcă să afle cum era folosită peștera și cine erau oamenii care au ajuns aici în urmă cu aproape 13.000 de ani.

Până acum, uneltele, urmele de foc și obiectele de podoabă arată că grupuri de vânători-culegători au folosit peștera într-o perioadă în care agricultura nu apăruse încă în această regiune.

Descoperirile de la Koskarlı sunt importante mai ales pentru că există puține informații arheologice despre comunitățile care trăiau în această parte a Mării Negre în Epipaleolitic. Peștera oferă noi date despre modul în care oamenii foloseau regiunea la sfârșitul ultimei ere glaciare.

Știați că?

Peștera Koskarlı a fost identificată arheologic în 2019, în timpul cercetărilor din regiunea Trabzon.

Primele săpături arheologice sistematice la Koskarlı au început în 2024.

Stratul de locuire descoperit la Koskarlı este datat aproximativ între 12.900 și 12.000 de ani în urmă.

Printre descoperiri se află unelte din silex și obsidian, urme de foc și obiecte de podoabă, inclusiv un dinte de animal perforat.

Koskarlı este primul sit din regiunea estică a Mării Negre care oferă dovezi arheologice sistematice privind ocuparea epipaleolitică de către comunități de vânători-culegători.

Surse:

https://people.com/ancient-cave-in-turkey-reveals-traces-of-hunter-gatherer-life-12057601

https://www.ktu.edu.tr/arkeoloji/koskarli-magarasi-kazi-calismalari

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S2352226721000520

Vă mai recomandăm să citiți și:

Premieră absolută pentru arheologie: Un puț etrusc dezvăluie un ritual bizar cu rămășițe umane

Arheologii din Turcia susțin că au găsit biserica în care a avut loc Primul Sinod de la Niceea

Arheologii au găsit dovezi pentru ritualuri misterioase într-o peșteră timp de 25.000 de ani

Arheologii au aflat cine a fost astronomul mayaș care a creat o formulă matematică unică