Astronomii au descoperit două stele care au format un sistem binar cu doar 60 de ani în urmă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Folosind radiotelescopul ALMA (Atacama Large Millimeter/submillimeter Array), astronomii au urmărit două stele care au format un sistem binar masiv. Observațiile arată că cele două stele nu s-au format din același nor de gaz și praf care s-a prăbușit, așa cum se presupune în cazul majorității stelelor binare, ci s-au întâlnit ulterior, în primele etape ale existenței lor.

Pe Pământ, fiind obișnuiți cu Soarele nostru solitar, tindem să privim stelele ca pe niște corpuri izolate. În realitate, aproximativ jumătate dintre stelele de dimensiunea Soarelui din Calea Lactee au o stea companion, iar proporția ajunge la circa 90% în cazul stelelor masive. Acestea explodează în cele din urmă ca supernove și își influențează puternic mediul cosmic, astfel că înțelegerea sistemelor binare este esențială pentru studierea stelelor și a galaxiilor.

Cercetătorii au observat pentru prima dată în 2019 protostelele încă în formare din sistemul binar IRAS 07299-1651, aflat la aproximativ 5.300 de ani-lumină de Pământ. Inițial, nimic nu indica faptul că stelele nu s-ar fi format din același disc de gaz și praf, care ulterior s-ar fi fragmentat. Totuși, discurile de materie care le înconjoară și le alimentează erau surprinzător de nealiniate.

Astronomii au descoperit două stele care au format un sistem binar. Ce este special la acest sistem?

Astronomii au descoperit două stele care au format un sistem binar. Timp de opt ani, echipa a urmărit cu ALMA și Very Large Array (VLA) schimbările subtile ale poziției stelelor și a analizat imagini în infraroșu obținute de Telescopul Spațial James Webb (JWST) și Very Large Telescope (VLT).

„Pentru prima dată, am putut urmări două stele masive în timp ce se deplasau una în jurul celeilalte, deși încă se aflau în proces de formare”, a declarat Yichen Zhang, de la Universitatea Jiao Tong din Shanghai (China). Cercetătorii au reconstituit pentru prima dată structura tridimensională completă a sistemului, stabilind modul în care stelele orbitează una în jurul celeilalte, orientarea discurilor și unghiul la care jeturile lor sunt expulzate în spațiu.

„Fiecare telescop a dezvăluit o altă piesă a puzzle-ului. Combinația observațiilor radio și în infraroșu oferă cele mai detaliate informații de până acum despre formarea acestui sistem protobinar masiv”, a spus Rubén Fedriani, de la Instituto de Astrofísica de Andalucía (Spania).

Ce detalii i-au surprins pe oamenii de știință?

Spre surprinderea astronomilor, stelele nu aveau orbite aproape circulare, ci unele foarte alungite, aproape parabolice. În plus, discurile lor erau înclinate atât unul față de celălalt, cât și față de orbitele stelare. O asemenea configurație este dificil de explicat dacă ambele stele s-ar fi format din același disc.

Cercetătorii consideră, în schimb, că cele două stele s-au născut în nori separați de gaz și praf, înainte ca o întâlnire întâmplătoare, produsă în urmă cu aproximativ 60 de ani, să le aducă împreună. La scara vieții stelare, de miliarde de ani, acest interval este doar o clipă.

„Acest studiu demonstrează că primele etape din viața stelelor pot fi extrem de haotice, o întâlnire întâmplătoare ducând la acest dans gravitațional și la formarea unei perechi stelare”, a spus Jonathan C. Tan, citat de Space.com.

Deocamdată, nu se știe dacă cele două stele vor rămâne împreună sau se vor îndepărta în cele din urmă. Interacțiunile cu gazul din jur ar putea influența evoluția sistemului. Cercetătorii speră că monitorizarea sa în continuare va clarifica viitorul celor două stele și va arăta cât de frecvente sunt astfel de întâlniri în formarea sistemelor binare masive.

Studiul a fost publicat în revista Nature Astronomy.

Vă recomandăm să citiți și:

Un meteorit marțian rar păstrează indicii nemaivăzute despre interiorul Planetei Roșii

Sateliții Starlink au descoperit un strat necunoscut în atmosfera Pământului

O supernovă a dezvăluit un mod complet diferit în care mor stelele

În 2012, Pământul a scăpat ca prin urechile acului de o catastrofă tehnologică