Cercetătorii au reconstituit chipul celui mai vechi Homo sapiens cunoscut

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii au reconstituit chipul celui mai vechi Homo sapiens cunoscut. Oamenii de știință au folosit fosile umane descoperite în Maroc pentru a reconstrui digital chipul unui om care a trăit în urmă cu aproximativ 315.000 de ani. Rezultatul oferă o imagine a felului în care arătau unii dintre cei mai vechi reprezentanți cunoscuți ai speciei noastre.

Cum arăta chipul celui mai vechi Homo sapiens cunoscut? Deși avea trăsături robuste și o mandibulă proeminentă, chipul nu ar părea complet străin în zilele noastre. „Individul de la Jebel Irhoud ar putea trece neobservat într-o mulțime, dar, privit mai atent, ar avea câteva trăsături distinctive, în special trăsăturile robuste și mandibula proeminentă”, a declarat designerul 3D Cícero Moraes.

Povestea descoperirii a început la începutul anilor 1960, când un muncitor care extrăgea minerale în zona Jebel Irhoud a găsit un craniu. Inițial, oamenii de știință au crezut că acesta îi aparținea unui neanderthalian african care trăise în urmă cu aproximativ 40.000 de ani.

Povestea rămășițelor de la Jebel Irhoud

Săpăturile ulterioare au scos la iveală alte rămășițe umane și unelte din piatră. În 2017, două studii au identificat fosilele drept aparținându-le unor reprezentanți timpurii ai speciei Homo sapiens. Datarea a indicat o vechime de aproximativ 315.000 de ani, cu o marjă de incertitudine de circa 34.000 de ani. Descoperirile au împins cu aproximativ 100.000 de ani în trecut istoria cunoscută a speciei noastre.

Reconstrucția facială s-a bazat pe un craniu digital alcătuit din mai multe fosile. Cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă (Germania) au combinat fragmentele pentru a obține un model mai complet. Cea mai mare parte a cutiei craniene și a feței superioare provenea din craniul original, denumit Irhoud 1, în timp ce mandibula și dinții au fost preluați din alte fosile descoperite în același strat arheologic, notează ScienceAlert.

Prin urmare, imaginea nu reprezintă portretul exact al unui singur individ. Moraes consideră însă că fragmentele se potrivesc foarte bine: „Mandibula și dinții, care îi aparțin altui individ, se potrivesc remarcabil de bine. Prin urmare, chiar dacă ar fi descoperită mandibula originală, este foarte probabil ca aspectul craniului să nu difere de configurația actuală”.

Cum a fost reconstruit chipul celui mai vechi Homo sapiens?

Echipa a folosit imaginile și înregistrările video publicate odată cu studiile din 2017 pentru a crea un model tridimensional al craniului. Ulterior, cercetătorii au utilizat tomografia computerizată a unui adult modern anonim, deformând digital craniul acestuia pentru a-i corespunde modelului fosil. Țesuturile faciale au fost adaptate în consecință, iar grosimea lor a fost estimată pe baza măsurătorilor efectuate la oameni contemporani. Procesul a folosit programul gratuit Blender și instrumentele OrtogOnBlender.

Metoda nu este nouă, fiind dezvoltată și testată cel puțin din 2013. Totuși, țesuturile moi ale oamenilor care au trăit acum 315.000 de ani nu s-au păstrat, astfel că datele anatomice moderne reprezintă o aproximație necesară, nu dovada că anatomia celor două populații era identică.

Cercetătorii au verificat și dimensiunile interne ale craniului digital, care avea un volum de 1.364 de mililitri, apropiat de estimarea anterioară de 1.375 de mililitri. Această concordanță susține proporțiile modelului, dar nu garantează exactitatea reconstrucției feței.

Imaginile finale includ o versiune alb-negru, fără păr, și o variantă colorată, cu pigmentarea pielii, păr și barbă. „În ceea ce privește subiectivitatea, este corect să spunem că imaginea colorată, cu tot cu părul facial, este versiunea cea mai artistică și conține mai puține elemente susținute riguros de dovezi științifice”, a explicat Moraes.

Analizele anterioare ale fosilelor au evidențiat o față cu aspect modern, asociată unei cutii craniene cu trăsături arhaice. Acest lucru sugerează că diferitele caracteristici ale oamenilor actuali au apărut în momente distincte ale evoluției.

Pentru Moraes, unul dintre cele mai interesante momente ale procesului este cel în care „primele trăsături de bază apar pe ecranul computerului”.

Cercetarea a fost publicată în revista Heritage.

Vă recomandăm să citiți și:

Inteligența Artificială descifrează secretele arhivelor medievale

Pentru prima dată, osul de la un denisovan a fost descoperit într-o peșteră din China

O nouă descoperire dezvăluie cum aveau grijă sauropodele de puii lor

Un dinozaur uriaș a fost descoperit sub un șantier din Brazilia