Romanii au creat sticlă care își schimbă culoarea. În urmă cu peste 1.600 de ani, unul dintre cele mai spectaculoase obiecte de lux folosite la banchetele romane era sticla care își schimba culoarea din verde în roșu, în funcție de lumină. Acum, cercetătorii de la Universitatea din Sheffield (Anglia) au reușit să recreeze rețeta acestui material și să realizeze o replică impresionantă.
Romanii au creat sticlă care își schimbă culoarea acum 1.600 de ani. Singurul exemplar intact cunoscut este Cupa lui Licurg, un artefact din secolul al IV-lea, păstrat la British Museum. Vasul este decorat cu reprezentarea lui Licurg, personajul legendar căruia i se atribuie transformarea Spartei într-un puternic stat militarizat.
Cupa reprezintă un exemplu remarcabil de sticlă dicroică, material care își schimbă culoarea în funcție de modul în care este iluminat. În lumină obișnuită, sticla are o nuanță verde-măslinie, dar atunci când este iluminată din spate capătă un roșu intens.
Secretul constă în nanoparticulele de aur și de argint încorporate în sticlă, care modifică interacțiunea luminii cu materialul. Lungimile de undă corespunzătoare culorilor verde și albastru sunt absorbite, în timp ce lumina roșie este reflectată.
Deși oamenii de știință bănuiau de multă vreme că aceste particule metalice produc efectul optic, sticlarii moderni nu reușiseră să dezvolte o metodă constantă și reproductibilă de fabricare.
Echipa de la Sheffield a experimentat cu diferite tipuri de cuptoare, materiale și concentrații de oxigen, până când a identificat combinația potrivită.
„Știam că realizarea unui asemenea tip de sticlă va fi probabil o sarcină complexă, deoarece nu este suficient să adaugi pur și simplu nanoparticule în sticlă”, a explicat dr. Lisa Hollands, de la Universitatea din Sheffield.
Cercetătoarea a colaborat inițial cu profesoara Caroline Jackson, specialistă în sticla romană, pentru a reproduce compoziția materialelor utilizate în Antichitate. Cea mai dificilă etapă a fost încorporarea unor cantități mici de aur și argint în forma corespunzătoare.
„Dacă romanii m-ar fi văzut experimentând, probabil ar fi râs și m-ar fi întrebat: ‘De ce nu știe cum să facă asta?’”, a glumit Hollands.
După descoperirea rețetei, cercetătorii au colaborat cu Elliot Walker, artist sticlar britanic și câștigător al celui de-al doilea sezon al emisiunii Blown Away de pe Netflix, pentru realizarea unei sculpturi inspirate de artefactul antic.
„Am vrut să păstrez o formă sculpturală clasică și să continui povestea originală a lui Licurg, reprezentată pe cupă, dar aveam nevoie și de un element din sticlă suflată pentru a evidenția cu adevărat efectul dicroic”, a explicat artistul, citat de IFL Science.
Lucrarea combină povestea lui Licurg cu sculptura Farnese Atlas, globul susținut de personaj fiind înlocuit cu o cupă.
Replica va fi expusă la Millennium Gallery din Sheffield între 6 și 15 noiembrie 2026, în cadrul Festival of the Mind, după care va intra în colecția permanentă a Turner Museum of Glass.
Sticla dicroică nu este singura realizare romană care continuă să îi fascineze pe cercetători. Un alt exemplu este betonul roman capabil să se autorepare, a cărui compoziție începe, de asemenea, să fie descifrată de către oamenii de știință.
De la spray-ul cu piper la reclamele pop-up. Creatorii care au regretat ce s-a ales de ideile lor
O nouă grupă de sânge a fost descoperită după jumătate de secol de întrebări
Cinci boli foarte diferite ar putea avea o legătură biologică ascunsă, au descoperit cercetătorii