Cum să mâncăm sănătos fără reguli complicate. Sfaturile unui specialist de la Universitatea Stanford

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O alimentație sănătoasă nu presupune diete restrictive, alimente-minune sau suplimente costisitoare, ci mai multe legume, fructe, cereale integrale și leguminoase. Christopher Gardner, profesor de medicină și director al studiilor de nutriție la Universitatea Stanford, susține că recomandările științifice sunt mai clare decât lasă să se înțeleagă avalanșa de informații contradictorii de pe rețelele sociale.

După peste 30 de ani de cercetare în domeniul nutriției, Gardner consideră că dezbaterea despre alimentația sănătoasă a devenit inutil de complicată. Titlurile care prezintă succesiv ouăle drept benefice sau nocive, de exemplu, pot crea impresia că recomandările specialiștilor se schimbă permanent.

„Mănâncă alimente adevărate. Nu prea mult. În principal, plante”, este formula care rezumă cel mai bine principiile unei alimentații echilibrate, în opinia sa, potrivit The Guardian.

Gardner recomandă o dietă bogată în alimente vegetale, fără a impune eliminarea completă a produselor de origine animală.

Specialistul avertizează și asupra tendinței de a considera anumite categorii de alimente drept automat nocive. Termenul „ultraprocesat”, de exemplu, poate induce în eroare atunci când este aplicat inclusiv unor produse precum pâinea sau sosurile de roșii, fără a ține cont suficient de ingredientele și compoziția acestora. Mai importantă decât simpla clasificare ar fi evaluarea ingredientelor și a modului în care este formulat produsul.

O altă recomandare este evitarea restricțiilor excesive.

„Încercați să mâncați foarte sănătos în 80% din timp”, spune Gardner, argumentând că o dietă care permite abateri ocazionale este mai ușor de menținut decât una bazată pe interdicții stricte.

Profesorul încurajează, de asemenea, reducerea consumului de carne roșie și procesată în favoarea fasolei, mazării și lintei. În opinia sa, creșterea consumului de alimente vegetale în rândul celor care mănâncă deja carne ar putea avea un impact mai mare decât dublarea numărului de persoane care adoptă o dietă vegană.

Schimbarea obiceiurilor alimentare nu depinde însă exclusiv de cunoașterea beneficiilor pentru sănătate. Considerarea impactului alimentației asupra mediului, condițiilor de muncă și bunăstării animalelor îi poate ajuta pe oameni să își mențină deciziile pe termen lung.

Gardner susține că instituțiile trebuie să contribuie la această schimbare, oferind opțiuni mai sănătoase în școli, spitale și universități. Alimentația echilibrată necesită adesea mai mulți bani și timp, iar responsabilitatea nu poate fi transferată exclusiv consumatorilor.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum ne pregătim pentru vaccinul antigripal? Alimentația și hidratarea contează mai mult decât credem

Care țări risipesc cele mai multe alimente și pe ce loc se situează România?

De ce europenii nu au încredere în alimentele dezvoltate cu tehnologii inovatoare?

Mai puține alimente ultraprocesate, simptome mai ușoare de depresie? Ce arată un studiu din 2026