Șoarecii cu modificări cerebrale similare celor din boala Parkinson s-au recuperat în mod neașteptat un an mai târziu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un experiment realizat pe șoarecii cu modificări cerebrale similare celor din boala Parkinson a evidențiat un fenomen neașteptat: animalele și-au recăpătat treptat capacitățile motorii, fără să primească vreun tratament.

Șoarecii cu modificări cerebrale similare celor din boala Parkinson s-au recuperat în mod neașteptat un an mai târziu. Cercetătorii de la Medical College of Wisconsin (SUA) i-au expus pe șoareci timp de 21 de zile la rotenonă, un pesticid utilizat experimental pentru a reproduce anumite caracteristici ale bolii Parkinson. Substanța afectează mitocondriile, structurile celulare responsabile de producerea energiei, și perturbă funcționarea neuronilor care produc dopamină, neurotransmițător esențial pentru controlarea mișcărilor.

La aproximativ patru săptămâni de la începutul experimentului, animalele expuse se deplasau mai lent, parcurgeau distanțe mai mici și aveau dificultăți în menținerea echilibrului. De asemenea, prezentau comportamente asociate anxietății.

Șoarecii cu modificări cerebrale similare celor din boala Parkinson s-au recuperat în mod neașteptat un an mai târziu. Care este explicația?

Surpriza a apărut în lunile următoare, când simptomele au început să dispară spontan. După aproximativ patru luni, șoarecii și-au recăpătat nivelul de activitate locomotorie al grupului de control. După șapte luni, diferențele privind echilibrul și coordonarea nu mai erau semnificative, iar după un an, comportamentele asociate anxietății deveniseră comparabile între cele două grupuri.

„A fost complet neașteptat”, a declarat neurologul Xuelin Lou, unul dintre autorii studiului.

Pentru a înțelege fenomenul, cercetătorii au analizat o regiune cerebrală implicată în controlarea mișcărilor, numită substantia nigra pars compacta. Inițial, numărul neuronilor identificați ca producători de dopamină era cu aproximativ 40% mai mic la animalele expuse la pesticid.

Totuși, un alt indicator celular a arătat că densitatea totală a neuronilor se păstrase. Această observație sugerează că o parte dintre celule nu muriseră, ci își pierduseră temporar caracteristicile specifice neuronilor dopaminergici.

„Descoperirile noastre sugerează că acești neuroni își pierd pur și simplu identitatea”, a explicat Lou.

Există acest mecanism și la oameni?

După 12 luni, numărul neuronilor identificați prin markerul specific dopaminei devenise comparabil între grupuri, deși activitatea enzimatică asociată acestora rămânea mai redusă la șoarecii expuși.

Oamenii de știință consideră că recuperarea ar putea fi explicată prin îmbunătățirea funcționării neuronilor supraviețuitori, reorganizarea conexiunilor nervoase sau modificări ale activității genetice și metabolismului celular. Mecanismul exact rămâne însă necunoscut, notează ScienceAlert.

Studiul prezintă și limitări importante. Experimentele au inclus exclusiv șoareci masculi, iar grupurile analizate după un an au fost relativ mici. În plus, modelul experimental nu reproduce toate caracteristicile bolii Parkinson la oameni, cum ar fi acumularea anormală a proteinei alfa-sinucleină.

Cercetătorii subliniază că rezultatele nu demonstrează că expunerea la pesticide este inofensivă și nici nu contrazic studiile care asociază anumite pesticide cu un risc crescut de Parkinson.

Deși descoperirea sugerează că neuronii afectați ar putea avea o capacitate de recuperare mai mare decât se credea, sunt necesare cercetări suplimentare pe celule și țesuturi umane pentru a determina dacă mecanisme similare există și la oameni.

Studiul a fost publicat în revista iScience.

Vă recomandăm să citiți și:

Mai multe simptome ale schizofreniei, asociate cu un singur semnal cerebral

Un microscop revoluționar ar putea dezvălui mecanismele ascunse ale vieții

Îți place să citești? Creierul tău s-ar putea bucura de beneficii surprinzătoare

Un nou studiu amplu identifică noi ținte terapeutice potențiale pentru cel mai frecvent tip de cancer colorectal