Moartea actorului britanic Patrick Stewart, anunțată pe 29 octombrie 2026, a readus în atenție o afecțiune neurologică mai puțin cunoscută publicului: demența cu corpi Lewy.
Familia actorului a precizat că acesta suferea atât de boala Alzheimer, cât și de demență cu corpi Lewy.
Spre deosebire de imaginea obișnuită a demenței, asociată în primul rând cu pierderea memoriei, această afecțiune poate provoca halucinații vizuale, tulburări de somn, probleme de mișcare și schimbări bruște ale atenției.
Demența cu corpi Lewy este o boală neurodegenerativă progresivă, provocată de acumularea anormală a unei proteine numite alfa-sinucleină în celulele nervoase.
Aceste acumulări formează structuri microscopice cunoscute drept corpi Lewy, denumite după neurologul german Friedrich Heinrich Lewy, care a descris asemenea modificări în creier la începutul secolului XX.
Depunerile afectează funcționarea neuronilor și pot perturba procesele implicate în gândire, percepție, somn și controlul mișcărilor.
Afecțiunea face parte dintr-un grup mai larg de boli asociate corpilor Lewy, care include și demența apărută în evoluția bolii Parkinson.
Potrivit Institutului Național pentru Îmbătrânire din Statele Unite, boala apare cel mai frecvent după vârsta de 50 de ani.
Una dintre caracteristicile demenței cu corpi Lewy este fluctuația capacităților cognitive.
O persoană poate fi atentă și coerentă într-un anumit moment, pentru ca peste câteva ore să devină confuză, somnolentă sau să întâmpine dificultăți importante de concentrare.
Aceste schimbări pot fi mai pronunțate decât în alte forme de demență.
Un alt simptom caracteristic îl reprezintă halucinațiile vizuale recurente. Persoanele afectate pot vedea oameni, animale sau obiecte care nu există în realitate. Uneori, imaginile sunt atât de detaliate încât par autentice.
Pot apărea și manifestări asemănătoare bolii Parkinson: rigiditate musculară, mișcări lente, tremor, probleme de echilibru și căderi.
În stadiile timpurii, dificultățile de atenție, orientare spațială și planificare pot fi mai evidente decât problemele de memorie.
Pierderea memoriei poate deveni însă importantă pe măsură ce boala progresează.
Cercetătorii acordă o atenție deosebită unei tulburări de somn numite REM sleep behavior disorder.
În mod normal, în timpul somnului REM, când apar majoritatea viselor intense, mușchii corpului sunt temporar inhibați, pentru a împiedica reproducerea mișcărilor din vis.
La persoanele cu această tulburare, mecanismul poate funcționa defectuos.
Acestea pot vorbi, striga, lovi sau executa mișcări ample în somn, ca și cum ar participa la evenimentele visate.
Tulburarea poate preceda cu ani apariția altor manifestări ale unor boli asociate alfa-sinucleinei, inclusiv demența cu corpi Lewy.
Totuși, nu toate persoanele care au un somn agitat dezvoltă demență, iar diagnosticul unei tulburări REM necesită evaluare medicală.
Demența cu corpi Lewy prezintă manifestări comune cu ambele boli.
Cu Alzheimer împărtășește deteriorarea progresivă a funcțiilor cognitive, iar cu Parkinson, dificultățile de mișcare.
Există și persoane la care modificările caracteristice Alzheimer coexistă cu acumulările de alfa-sinucleină.
Medicii folosesc istoricul simptomelor, evaluări neurologice și cognitive și, în anumite cazuri, investigații imagistice sau teste de somn.
Nu există un singur test clinic care să stabilească diagnosticul în toate situațiile.
În practica medicală, specialiștii diferențiază demența cu corpi Lewy de demența asociată bolii Parkinson și după momentul apariției simptomelor cognitive în raport cu cele motorii.
În prezent, nu există un tratament care să vindece boala sau să oprească progresia acesteia.
Anumite medicamente, precum donepezilul și rivastigmina, pot ameliora simptomele cognitive sau halucinațiile la unii pacienți.
Fizioterapia, terapia ocupațională, adaptarea locuinței și sprijinul acordat îngrijitorilor pot contribui la menținerea autonomiei și siguranței.
Un aspect deosebit de important este sensibilitatea unor pacienți la medicamentele antipsihotice. Acestea pot provoca reacții severe, inclusiv agravarea rigidității musculare și a confuziei, motiv pentru care trebuie folosite numai după evaluarea atentă a riscurilor.
Orice suspiciune de demență necesită consult medical, deoarece unele simptome pot avea și cauze tratabile.
Familia actorului a anunțat că acesta a suferit de Alzheimer și demență cu corpi Lewy, fără să detalieze evoluția simptomelor.
Nu există, prin urmare, suficiente informații publice pentru a stabili ce manifestări a prezentat sau care dintre cele două afecțiuni i-a influențat mai mult starea de sănătate.
Cazul său atrage însă atenția asupra unei boli dificil de recunoscut, ale cărei simptome pot fi confundate cu alte afecțiuni neurologice. Identificarea corectă a demenței cu corpi Lewy este importantă mai ales pentru alegerea tratamentului și evitarea medicamentelor care pot agrava starea pacientului.
Surse:
https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/lewy-body-dementia
https://www.nhs.uk/conditions/dementia-with-lewy-bodies/treatment/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5496518/
https://apnews.com/article/8b38054ff74d4187a32158d78e345ad7
Lipsa luminii naturale ar putea crește riscul de demență, arată un nou studiu
O doză uriașă de psilocibină a avut un efect incredibil asupra demenței
Ce să eviți la vârsta mijlocie pentru a amâna demența cu 13 ani?