Istoria originii omenirii ar putea fi rescrisă de fosila unei maimuțe antice din Egipt

Fosila unei maimuțe descoperite în Egipt contestă o teorie de lungă durată despre locul în care strămoșii primatelor moderne, inclusiv oamenii, au evoluat pentru prima dată.

Descoperirea remarcabilă sugerează că un capitol crucial al istoriei noastre evolutive s-ar fi putut desfășura mult mai la nord decât credeau oamenii de știință anterior.

Specia nou identificată, numită Masripithecus moghraensis, a trăit acum aproximativ 17 până la 18 milioane de ani în timpul Miocenului timpuriu. Rămășițele sale fosilizate au fost recuperate din Wadi Moghra din nordul Egiptului, fiind prima fosilă de maimuță descoperită vreodată în Africa de Nord.

Descoperirea, descrisă într-un studiu publicat în Science, provine de la o echipă internațională de la Centrul de Paleontologie a vertebratelor de la Universitatea Mansoura (Egipt) și de la Universitatea din California de Sud (SUA).

Descoperirile lor sugerează că Africa de Nord și Orientul Mijlociu ar fi putut juca un rol central în apariția liniei evolutive care a dat naștere în cele din urmă tuturor maimuțelor vii.

Timp de zeci de ani, oamenii de știință au crezut că maimuțele timpurii și rudele lor apropiate au fost concentrate în principal în regiuni mai la sud în Africa.

Prima fosilă de maimuță descoperită vreodată în Africa de Nord

Siturile fosile din Africa de Nord au produs rămășițe de maimuțe antice din Miocenul timpuriu, dar cercetătorii nu au găsit niciodată dovezi definitive ale maimuțelor din aceeași perioadă.

Descoperirea este deosebit de importantă pentru înțelegerea originilor coroanei Hominoidea, grupul evolutiv care include ultimul strămoș comun al tuturor maimuțelor vii și descendenții săi. Astăzi, acest grup cuprinde giboni, urangutani, gorile, cimpanzei și oameni.

Oamenii de știință suspectează că distribuția geografică incompletă a fosilelor antice a ascuns detalii importante despre momentul și locul în care a apărut acest grup.

Fosilele au fost descoperite în timpul expedițiilor din 2023 și 2024 de către cercetătorii de la Laboratorul Sallam de la Wadi Moghra, un cunoscut sit de fosile din nordul Egiptului.

O combinație neobișnuită de trăsături

Deși rămășițele constau doar dintr-un maxilar inferior, ele conțin o combinație neobișnuită de trăsături anatomice care distinge animalul de alte maimuțe de vârstă similară.

Cercetătorii cred că Masripithecus consuma în principal fructe, dar avea dinți suficient de puternici pentru a procesa alimente mai dure atunci când era necesar. Această flexibilitate alimentară poate fi un avantaj important de supraviețuire, scrie Sciencedaily.

Importanța Masripithecus se extinde mult dincolo de anatomia sa neobișnuită. Când cercetătorii au examinat locul în care specia aparținea arborelui genealogic evolutiv, au descoperit un rezultat surprinzător.

Analiza lor sugerează că Masripithecus a fost mai strâns legat de maimuțele vii decât orice specie de maimuță cunoscută din Miocenul timpuriu din Africa de Est.

Rezultatele contestă ipoteza de lungă durată că rădăcinile evolutive ale tuturor maimuțelor vii au fost centrate în jurul Africii de Est.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ciorile iau decizii de două ori mai repede decât oamenii și maimuțele, arată un experiment

Ceva ce savanții au crezut că este unic oamenilor tocmai a fost observat și la maimuțe

Motivul sumbru pentru care o specie de maimuțe își abandonează puii

Maimuțele amazoniene contractează hepatita B umană, iar defrișările agravează situația