Europa barbara (II)

Publicat: 07.11.2007
Un om poate fi ucis, dar nu poate fi infrant, spunea Ernst Hemingway. O expresie celebra care are ecou in lumea barbarilor antici. Urmele acestora sunt prezente si astazi in ceea ce ne place sa numim cultura europeana.

Stiinte si tehnologii
Nu mai este un secret astazi faptul ca barbarii aveau cunostinte avansate de matematica, astronomie sau arhitectura. Atat celtii cat si scandinavii foloseau un sistem numerar format din 12 cifre, diferit de cel arab care este constituit din numai 10 cifre. Influentele acestui sistem sub vizibile astazi in metodele de masurare a timpului: 12 luni ale anului, 24 de ore ale zilei sau cele 60 de minute ale unei ore. Pana si alfabetul runic, Futhark avea 24 de simboluri magice.

Calendarele antice folosite de catre gali si celti sunt considerate si astazi ca fiind unele extrem de avansate, mult mai exacte decat vechiul calendar roman. Se pare ca preotii barbari cunosteau fazele lunii si puteau prevedea eclipsele solare sau cele de luna.

Cunostintele barbarilor nu erau necunoscute romanilor, cu toate acestea multe dintre ele au fost ignorate sau trecute sub tacere.
Toate drumurile duc la Roma, spunea un vechi dicton latin. Si am fi indreptatiti sa il credem, avand in vedere ca acceptiunea generala este ca romanii au fost cei care au adus drumurile pavate in inima Europei. Cu toate acestea, in momentul invadarii Britaniei, soldatii imperiali au fost uimiti sa vada ca armatele localnicilor se deplasau pe drumuri de lemn, iar carele de lupta ale acestora erau mult mai avansate decat cele cunoscute la Roma.

De fapt, este o conceptie gresita aceea care spune ca romanii erau superiori din punct de vedere militar. Desi strategiile folosite pe campul de lupta erau unele primitive, razboinicii celti avea scuturi si coifuri mai eficiente decat cele ale legionarilor. Acest aspect se datora experientei superioare a celtilor in prelucrarea fierului, lucru recunoscut si apreciat chiar de catre Cezar.

Chiar daca erau descrisi drept niste salbatici care traiau in locuinte simple si saracacioase, aparate de ziduri primitive, barbarii puteau rivaliza cu lumea greco-romana din punct de vedere al arhitecturii. Galii si dacii construisera sisteme ample de aparare, formate din cetati asemanatoare celor medievale, iar bazinele de stocare a apei, preluate de la greci, ce e drept, nu erau deloc inferioare celor romane. Ba mai mult, cetatile dacice din muntii Orastiei erau prevazute cu doua randuri de ziduri, iar casele din interiorul fortificatiilor fusesera proiectate astfel incat pe acoperisul lor sa poate fi amplasate masini de lupta.

Istoria antica pe care o cunoastem astazi este, in mare parte, aceea trecuta prin filtrul istoricilor romani. Ar fi suficient ca lucrurile sa fie privite dintr-o perspectiva non-romana, pentru ca trecutul sa arate cu totul altfel.

Urmeaza Europa barbara (3) – "Barbari celebri"

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase