Prima pagină Cultura

18% dintre tineri merg de câteva ori pe lună la spectacole de teatru. Câţi români merg la mall şi câţi la bibliotecă

Diana Parvulescu 03.17.2015 | ● Vizualizări: 2380

Aproximativ 18% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani merg la mai multe spectacole de teatru lunar, potrivit Barometrului de Consum Cultural 2014, spectatorii tineri reprezentând o parte importantă a publicului artelor spectacolului, 40% pentru toate subdomeniile.

Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a lansat, luni, "Barometrul de Consum Cultural 2014", cea mai importantă analiză statistică a sectorului cultural din România.

"Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, între global şi local" oferă informaţii despre dinamica valorilor şi practicilor din societatea românească din prezent, despre modul în care populaţia se raportează la sectorul cultural, devenind un instrument esenţial în dezvoltarea strategiilor locale şi regionale.

În ultimii ani, profesioniştii din artele spectacolului s-au confruntat tot mai mult cu problema construirii şi menţinerii publicului, în condiţiile în care tendinţele europene demonstrează scăderea practicilor de vizionare a spectacolelor de teatru.

Scăderea participării publicului la artele spectacolului poate fi explicată şi prin faptul că, în perioadele de dificultăţi economice, cetăţenii europeni au încercat să îşi organizeze cheltuielile în funcţie de priorităţi, acordând o importanţă mai mare activităţilor legate de dezvoltarea profesională şi de căutarea unui alt loc de muncă.

În ceea ce priveşte non-participarea la spectacolele de teatru, principalul motiv identificat de europeni este lipsa unui interes faţă de această formă de expresie artistică.

La nivelul României, pricipalul motiv invocat de respondenţi privind non-participarea sau nivelul redus la spectacolele de teatru este lipsa timpului (30%), urmat de o ofertă limitată şi de calitatea slabă a acestora (29%).

În cazul spectacolelor de balet, dans şi operă, spectatorii români sunt singurii care nu invocă lipsa unui interes drept principalul motiv pentru nivelul redus al participării. Într-o ţară cu şapte instituţii de operă, distribuite în marile oraşe, şi cu un număr redus de instituţii dedicate dansului, principalul impediment în ceea ce priveşte participarea este oferta limitată şi slaba calitate a acesteia.

Un subiect tratat în capitolul dedicat artelor spectacolului este participarea tinerilor la evenimentele din această categorie. Astfel, spectatorii tineri, cu vârsta mai mică de 35 de ani, reprezintă o parte importantă a publicului artelor spectacolului, 40% pentru toate subdomeniile.

În rândul respondenţilor care au participat la cel puţin un spectacol de teatru în 2014, proporţia celor care au vârsta între 18 şi 25 de ani (22%) este mai mare decât cea a celor care au vârsta între 26 şi 35 de ani.

Astfel, 18% dintre persoanele cu vârsta între 18 şi 25 de ani merg de câteva ori pe lună la teatru şi doar 3% dintre respondenţii cu vârste între 26 şi 34 de ani participă la astfel de manifestări.

În timpul liber, spectatorul tânăr de teatru realizează o gamă largă de activităţi. Respondenţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani au mai mult timp liber, de aceea ei participă în mod activ la sărbători şi evenimente locale (75%, comparativ cu 59% în rândul celei de-a doua categorii de public tânăr, 26 - 34 de ani), vizionarea filmelor la cinema (68%, comparativ cu 57%), plimbări în parc (56%, comparativ cu 52%), vizitarea muzeelor (53%, comparativ cu 45%). Pe de altă parte, există două modalităţi de a petrece timpul liber ce sunt realizate într-o măsură mai mare de respondenţi cu vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani: mersul în discotecă/club şi mersul la bibliotecă.

În ceea ce priveşte activităţile culturale domestice, 94% dintre respondenţi se uită zilnic la televizor, 61% ascultă radio, în timp ce 58% se uită la filme zilnic. Consumul cultural domestic este mult mai ridicat în cazul spectatorilor de teatru cu vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani.

Factori ce ar determina creşterea participării la artele spectacolului sunt, printre altele, ofertele promoţionale (39%), mai mult timp liber (36%), o mai bună promovare a spectacolelor (15%), cunoaşterea pe termen lung a programului de spectacole (10%) şi programarea la ore accesibile (9%).

Circa 14% dintre români merg lunar în mall; doar 1,7% merg la bibliotecă

Aproximativ 14% dintre români merg lunar la cumpărături în mall, potrivit "Barometrului de Consum Cultural" publicat, luni, de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), în timp ce doar 1,7% din populaţie merge la bibliotecă pentru a citi.

Expresie a culturii înalte, consumul de muzică specifică activităţii filarmonicilor cunoaşte valori foarte mici pentru populaţia generală a României, 80,6% dintre respondenţi declarând că nu merg la astfel de evenimente, iar 15,2% afirmând că "merg mai rar". Procentul non-consumatorilor este mai mare în rândul femeilor, 0,5%, faţă de 0,9% bărbaţi care merg săptămânal la filarmonică.

Opera Română

Nivelul de educaţie joacă un rol mai important decât vârsta în separarea dintre consumatori şi non-consumatori.

În cazul operei şi operetei, situaţia consumului este similară cu cea a filarmonicii. Asemenea evoluţiei înregistrate în cinematografe, segmentul "non-consumatorilor" de operă şi operetă a scăzut în ultimii 10 ani cu aproximativ 10 procente.

În cazul operei şi operetei, bărbaţii sunt cei care se arată mai interesaţi să meargă o dată la 2-3 luni (0,8%) în raport cu femeile care aleg opera lunar (0,5%).

În ceea ce priveşte teatrul, numărul "non-consumatorilor" a scăzut în ultimii 10 ani cu aproximativ 14%, fiind vorba de cea mai mare scădere înregistrată în rândul unei forme de consum cultural public pentru care s-au cules date.

Merg într-o mai mare măsură la teatru femeile, persoanele tinere cu vârsta de până la 34 de ani şi cele cu un nivel mai ridicat de educaţie. La fel ca în cazul majorităţii tipurilor de consum cultural public, persoanele din mediul rural sunt dezavantajate în ceea ce priveşte participarea la viaţa culturală. Indiferent de mediul de rezidenţă, bărbaţii aleg să meargă la teatru o dată la 4-6 luni (8,8%), în timp ce 5,8% dintre femei merg lunar, 5,2% - o dată la 2-3 luni, iar 5,3% - o dată la 4-6 luni.

Pe de altă parte, consumul cultural public practicat cu ocazia evenimentelor de tip festival cunoaşte valori bune pe segmentele "o dată la 2-3 luni" şi "o dată la 4-6 luni".

Astfel, 8,1% dintre respondenţi merg de aproximativ patru ori pe an la acest tip de evenimente, iar 11,4%, de aproximativ două ori pe an. Este important de menţionat că variabila nu diferenţiază în ceea ce priveşte tipul de festival (muzică, film, teatru) şi nici modalitatea de acces (cu plată sau gratuit).

În cazul festivalurilor, şi bărbaţii şi femeile participă mai degrabă o dată la 4-6 luni, cifrele fiind de 12,4%, respectiv 10,5%.

În anul 2014, din populaţia analizată la nivel naţional, 5,7% a mers cel puţin o dată pe lună la cinematograf. Prin comparaţie cu anul 2005, segmentul de "non-consumatori" este mai mic în cazul bărbaţilor decât în cel al femeilor, 58% în comparaţie 67,2%.

Situaţie de aşteptat, ţinând cont de diferenţele de acces la infrastructura de distribuţie şi venituri, în mediul rural, fracventarea cinematografelor cunoaşte valori mult mai mici, mai exact aproape 75% dintre respondenţi nu merg deloc să vizioneze filme în sălile de proiecţie.

Nici în cazul bibliotecilor situaţia nu este îmbucurătoare. Astfel, la nivelul populaţiei generale, în 2014, 79,2% dintre respondenţi nu au mers în sălile de lectură pentru a citi. Din rândul celor care accesează ofertele bibliotecilor se evidenţiază persoanele mai degrabă tinere, până în 34 de ani, şi cu un nivel mai ridicat de educaţie, cel puţin liceu.

În cazul consumului de cărţi de la biblioteci, cei mai mulţi bărbaţi preferă să meargă săptămânal (0,7%) sau mai rar (13,5%), faţă de cele mai multe femei care merg o dată la 4-6 luni (5,6%) sau mai rar (10,6%).

Activitatea de vizitare a muzeelor şi expoziţiilor cunoaşte o scădere a procentului celor care sunt total absenţi, cu o valoare mai mică decât în cazul cinematografului, operei şi teatrului, respectiv 6%.

Chiar dacă a înregistrat o scădere mai mică a numărului de "non-consumatori", segmentul acestora este inferior celorlalte cazuri menţionate. Astfel, vizitarea spaţiilor expoziţionale este reprezentată mai bine în cazul categoriilor "o dată la 2-3 luni" (5,2%) şi "o dată la 4-6 luni" (10,6%).

De asemenea, 8,4% dintre respondenţi merg în excursii cel puţin o dată pe lună, plimbările prin parcuri şi zone verzi sunt preferate cu o frecvenţă săptămânală de 18,5% dintre cei chestionaţi şi doar 5% dintre cei intervievaţi practică sport de întreţinere o dată pe săptămână.

Pe de altă parte, mersul la cumpărături în centrele comerciale de tip "mall" se păstrează printre preferinţele populaţiei generale în materie de petrecere a timpului liber, 13,7% făcând lucrul acesta cel puţin o dată pe lună.

Pentru toate categoriile de vârstă, frecvenţa participării la spectacole de filarmonică şi a lecturării cărţilor de la biblioteci înregistrează cele mai scăzute procente în raport cu alte activităţi de consum cultural. Lunar, respondenţii de toate vârstele, din mediul rural şi urban, indiferent de nivelul de studii, au declarat că merg cel mai des în parcuri (16,4%), malluri (13,7%) şi la spectacole de operă şi operetă (9%).

Pentru ediţia din 2014 a Barometrului de Consum Cultural, volumul eşantionului a fost de 1.260 de persoane, cu o eroare maximă tolerată de +/- 2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Eşantionul a conţinut un boost de 840 de persoane din Bucureşti, care a produs un subeşantion reprezentativ pentru Capitală, cu o eroare maximă tolerată de +/- 3,4%, la un nivel de încredere de 95%.