Prima pagină Cultura

Sezonul NOBEL a început. Printre marii favoriţi: Merkel, Papa Francisc şi modificările genomului. LISTA CÂŞTIGĂTORILOR - UPDATE

Redactia Descopera.ro | 10.05.2015 | ● Vizualizări: 1744

Sezonul Nobelurilor se deschide luni, la ora 12:30 (ora României), cu premiul pentru medicină, iar printre favoriţi se numără o tehnică de editare a genomului şi studii despre dezvoltarea bateriilor pe bază de ioni de litiu, în domeniul chimiei, dar şi Angela Merkel şi papa Francisc, propuşi pentru distincţia pentru pace.

UPDATE MARŢI 13:00 NOBEL 2015 FIZICĂ. Cercetătorii Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald, recompensaţi cu prestigiosul premiu

UPDATE LUNI 12:30 Premiul NOBEL pentru Medicină 2015: William C. Campbell, Satoshi Ōmura şi Youyou Tu

În ceea ce priveşte premiul Nobel pentru literatură, obţinut anul trecut de francezul Patrick Modiano, anul acesta, Academia suedeză a primit 259 de propuneri din partea unor edituri, societăţi literare şi universităţi, potrivit Wall Street Journal.



În 2015, printre favoriţi, potrivit casei de pariuri Ladbrokes din Marea Britanie, se numără Svetlana Alexievich, din Belarus, scriitoare şi jurnalistă, considerată favorită şi anul trecut, japonezul Haruki Murakami, un scriitor care se află de mulţi ani printre numele extrem de vehiculate, scriitorul kenyan Ngũgĩ wa Thiong’o, şi el prezent în ultimii ani pe lista scurtă, Philip Roth, unul dintre marile nume ale literaturii americane contemporane, Joyce Carol Oates, despre care fanii se tem că este prea populară pentru o astfel de distincţie - lucru infirmat de Academia suedeză, care l-a premiat, în 2010, pe autorul de bestselleruri Mario Vargas Llosa -, şi poetul sirian Adonis, care trăieşte în exil la Paris din anii 1960 şi este considerat posibil câştigător de peste un deceniu.

În ceea ce priveşte distincţiile ştiinţifice, site-ul Sciences et Avenir a centralizat predicţiile făcute de mai multe publicaţii celebre din domeniu, precum şi o listă de favoriţi realizată de Thomson Reuters ScienceWatch, analizând în acelaşi timp şi câştigătorii altor prestigioase premii din aceste domenii, precum Lasker, în medicină, şi Kavli, în fizică.

Astfel, referitor la premiul Nobel pentru medicină/ fiziologie, descoperirile mecanismelor moleculare aflate de la originea ritmurilor circadiene (americanii Jeffrey Hall, Michael Rosbach şi Michael Young), studii despre stresul celular (japonezul Kazutoshi Mori şi americanul Peter Walter), despre modificarea celulelor pentru a le face mai sensibile la lumină, un principiu al optogeneticii (americanul Karl Deisseroth), o nouă abordare terapeutică a cancerului, prin administrare de anticorpi (americanul James Allison), şi studii asupra florei microbiene intestinale (americanul Jeffrey Gordon) se numără printre favoriţi.

În fizică, Sciences et Avenir menţionează studii despre conceptul metamaterialelor (britanicul John Pendry), informaţia cuantică (francezul Alain Aspect şi canadianul Gilles Brassard), nanogeneratoare (americanul Zhong Lin Wang) şi materia neagră (americanca Vera Rubin).

Premiul Nobel pentru chimie îi are ca favoriţi, printre alţii, pe Emmanuelle Charpentier, de la Helmholtz Center for Infection Research din Germania, şi Jennifer Doudna, de la Universitatea California, Berkley, din Statele Unite. Ele au fost alese pentru dezvoltarea metodei CRISP-Cas9 în domeniul editării genomului. Tehnologia a luat prin surprindere domeniul biologiei, generând lupte acerbe pentru obţinerea unor patente între diverse start-up-uri şi universităţi, dar şi dezbateri aprinse despre natura etică a potenţialului său de modificare a embrionilor umani.

Printre ceilalţi concurenţi la premiul Nobel pentru chimie se află John Goodenough, de la Universitatea Texas din Austin, şi Stanley Wittingham, de la Universitatea Binhamton din New York, pentru cercetările lor ce au vizat dezvoltarea bateriilor pe bază de ioni de litiu, dar şi Carolyn Bertozz, de la Universitatea Stanford, pentru contribuţiile sale din domeniul "chimiei bioortogonale", care se referă la reacţiile chimice din celule vii şi organisme.

Pentru premiul Nobel pentru medicină, Thomson Reuters i-a ales pe Kazutoshi Mori, de la Universitatea Kyoto, şi Peter Walter, de la Universitatea California din San Francisco. Cei doi savanţi au arătat că un anumit mecanism - răspunsul la proteinele depliate (UPR) - acţionează ca "un sistem de control al calităţii" în interiorul celulelor, hotărând dacă o celulă deteriorată va trăi sau va trebui să moară. Alt concurent este Jeffrey Gordon, de la Universitatea Washington din St. Louis, care a evidenţiat relaţia ce există între dietă, metabolism şi microbiii care trăiesc în intestinul uman.

Cancelarul german Angela Merkel, papa Francisc şi Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) sunt consideraţi favoriţii la premiul Nobel pentru pace, dintr-un total de 273 de candidaţi, informa agenţia DPA în urmă cu câteva zile.

Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului de Cercetări asupra Păcii din Oslo, este de părere că acest premiu va fi acordat unei personalităţi care s-a evidenţiat în timpul crizei refugiaţilor, menţionând-o pe Angela Merkel, pentru faptul că a dat dovadă de "autoritate morală într-un moment critic". Merkel a fost nominalizată de legislatorii germani pentru rolul ei în medierea unui acord de încetare a focului în Ucraina, a mai precizat Harpviken.

Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), un dublu câştigător al acestui premiu, este un candidat puternic, potrivit unor istorici norvegieni care administrează un site despre premiul Nobel pentru pace. Unul dintre ei, Asle Sveen, a spus că acest Comitet Nobel ar putea opta să recunoască un tratat internaţional, cum ar fi acordul recent dintre Iran şi cele şase puteri ale lumii, care urmăreşte limitarea activităţii nucleare în schimbul ridicării sancţiunilor asupra Teheranului. Tratatul de pace negociat între Guvernul din Columbia şi Forţele Armate Revoluţionare reprezintă un alt exemplu.

"Este riscant. Au făcut acest lucru cu tratatele din Orientul Mijlociu şi cu tratatul de pace din Vietnam, în 1973", a spus Sveen. "America Latină, ca regiune, nu a primit un premiu de pace din anul 1992, iar tratatul din Columbia are o mare şansă de succes", a spus el.

Dan Smith, directorul Institutului de Cercetare asupra Păcii Internaţionale de la Stockholm, a spus că acest comitet ar putea dori să sublinieze faptul că "acesta este anul climatului", referindu-se la conferinţa internaţională care va avea loc în luna decembrie, la Paris, privind încălzirea globală.

Papa Francisc ar putea fi un laureat dacă acest comitet va alege să premieze dreptatea socială, a spus Smith. Papa a fost nominalizat de membrul norvegian al Parlamentului Abid Raja, care a făcut referire la angajamentul papal privind dreptatea socială şi apărarea libertăţii religiilor.

Comitetul Nobel a făcut alegeri surprinzătoare în trecut, uneori generând controverse. Alegerea, în 2009, a preşedintelui american Barack Obama este unul dintre exemplele recente, în condiţiile în care, la acea vreme, el fusese numit în funcţie de mai puţin de un an. În 2010, autorităţile chineze au fost deranjate de faptul că premiul a fost oferit disidentului aflat după gratii Liu Xiaobo.

Premiul pentru medicină marchează debutul sezonul Nobel, care va continua, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică.

Miercuri va fi decernat premiul Nobel pentru chimie.

Potrivit tradiţiei, şi spre deosebire de celelalte premii, data la care va fi anunţat Nobelul pentru literatură va fi comunicată doar cu câteva zile înainte. De obicei, acest premiu este anunţat într-o joi. Premiul ar putea fi atribuit în acest an pe 8 sau pe 15 octombrie.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace - singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel - va fi anunţat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.