Grupul de tulnicărese „Moaţele” vor reprezenta România la Carnavalul de la Veneţia – VIDEO

Grupul de tulnicărese a fost înfiinţat în anul 2006 şi are în componenţă tinere care doresc să ducă mai departe acest vechi obicei: cântatul din tulnic, relatează Mediafax.

La Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia va fi prezentată expoziţia de grafică „Una nostalgia indescrivibile”, care reuneşte lucrări ale artistului român Constantin Udroiu (1930-2014). Constantin Udroiu, considerat de critica italiană un „expresionist bizantin”, a studiat la Facultatea de Arte Frumoase din Bucureşti, avându-l ca profesor pe Gheorghe Vânătoru (1908-1983). Condamnat la 22 de ani de muncă silnică pentru „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale” şi „acţiuni îndreptate împotriva regimului de democraţie populară”, Constantin Udroiu a ispăşit o pedeapsă de 10 ani – din 1954 până în 1964 – în temniţele comuniste.

• Prânzul la iarbă verde, cel mai „scandalos” tablou al lui Manet
• Banana lui Maurizio Cattelan. Cel mai scump fruct din lume, artă controversată de 6 milioane de…

Stabilindu-se în Italia, în 1971, Constantin Udroiu a fost unul dintre cei mai prolifici şi apreciaţi artişti români din diaspora.

Expoziţia „Zestrea by Liliana Ţuroiu” va fi prezentată la Veneţia, în timpul Carnavalului. Ţinutele din colecţia „Zestrea by Liliana Ţuroiu”, inspirate de straiele domniţelor şi reginelor, precum şi de motivele iilor româneşti tradiţionale, vor fi expuse în inima culturală şi istorică a Veneţiei. Vernisajul va avea loc sâmbătă, în Aula Magna din Ateneo Veneto, în prezenţa unor personalităţi din domeniul artei şi culturii din România şi din Italia.

Carnavalul de la Veneţia este organizat, prin tradiţie, înaintea Postului Paştelui (catolic); prima ediţie a avut loc la anul 1162, dar prima atestare documentare datează din 1268.

Carnavalul veneţian a atins apogeul în secolul al XVIII-lea, iar în 1930 a fost interzis de Mussolini. A fost reluat abia peste mulţi ani, în 1979.

Celebru pentru măştile şi costumele purtate de participanţi, Carnavalul de la Veneţia şi-a schimbat, în perioada contemporană, paradigma: a trecut de la frivolitate şi libertinaj, la cultură.

Celor care nu pot ajunge la carnavalul de la Veneţia, acesta le este disponibil şi din fotoliul de acasă, în romanele:

„Onorabila veneţiană”, de Rosa Ventrella, apărut la Editura ALLFA, în colecţia Roman istoric. Traducere din limba italiană şi note de Alexandra Blăgoi – povestea Veronicăi Franco, o curtezană faimoasă, înzestrată cu o frumuseţe şi o inteligenţă ieşite din comun, într-o Veneţie libertină.

„În compania curtezanei”, de Sarah Dunant. Apărut la Editura Humanitas fiction, în colecţia Raftul Denisei. Traducere din limba engleză de Sanda Aronescu – o poveste cu vrăjitoare, curtezane, pitici, clerici corupţi, artişti celebri, în inima Veneţiei renascentiste aflate pe culmile măririi şi ale decadenţei. E lumea Fiammettei Bianchini, o frumoasă curtezană pe care căutarea zadarnică a iubirii o lasă cu inima frântă. Şi probabil că tulburatoarea ei poveste ar fi rămas nespusă dacă, subjugat de farmecul ei trist, Tizian n-ar fi pictat-o sub chipul lui Venus din Urbino.

Pentru cei care doresc să descopere farmecul erotic al măştilor care au făcut gloria Carnavalului veneţian, un film potrivit:

„Eyes Wide Shut” (1999, regia Stanley Kubrick, cu Nicole Kidman şi Tom Cruise în rolurile principale).

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Victor Rebengiuc împlineşte astăzi 84 de ani. Portretul în 10 ipostaze ale actorului – VIDEO

Carnavalul de la Nisa

Sexul frumos, sărbătorit la carnavalul din Koln

Misterele oraşului Veneţia, explicate în 18 minute (VIDEO)