Coroana reconstituită a lui Ştefan cel Mare a fost expusă permanent în Muzeul Mănăstirii Putna

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Coroana reconstituită a lui Ştefan cel Mare a fost expusă permanent, începând de marţi, 14 august, în Muzeul Mănăstirii Putna, aceasta fiind reconstruită ca urmare a unei decizii luate de Consiliul de Patrimoniu al Mănăstirii Putna, forma, proporţiile şi materialele folosite fiind alese conform reprezentărilor originale, scrie Mediafax.

Coroana a fost sfinţită luni, de patriarhul Daniel în paraclisul reşedinţei patriarhale cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe şi, marţi, acesta a fost expusă la Mănăstirea Putna.

„Sfântul Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457–1504), a fost un suveran model pentru conducătorii români de-a lungul veacurilor. Prin viaţa, faptele şi moştenirea sa, Sfântul Ştefan cel Mare este un precursor al Marii Uniri din 1918. În Anul Centenar 2018, proclamat Anul Omagial al unităţii de credinţă şi neam şi Anul comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri, Consiliul de Patrimoniu al Mănăstirii Putna a hotărât reconstituirea coroanei Sfântului Voievod Ştefan cel Mare după modelul istoric. Forma, proporţiile şi materialele folosite la reconstituirea Coroanei au fost alese conform reprezentărilor originale în care Sfântul Voievod Ştefan cel Mare apare încoronat, Tetraevanghelul din 1473 şi tabloul votiv de la Voroneţ (1488), cu consilierea unor reputaţi istorici şi specialişti în heraldică şi arta medievală româneşti”, se arată într-un comunicat transmis de reprezentanţii Mănăstirii Putna.

Coroana a fost expusă permanent în muzeul Mănăstirii Putna, alături de spadă (replică), cruce (1503), cădelniţă (1470), ripida (1497) şi alte obiecte dăruite mănăstirii de Ştefan cel Mare.

Tot marţi, la Putna a ajuns, pentru prima dată după şase ani şi un tren de călători, CFR hotărând să reia călătoriile pe pe linia 515 Dorneşti – Putna.

Reprezentanţii Mănăstirii Putna au anunţat că pelerinii care vor veni cu trenul vor putea vizita gratuit Muzeul Mănăstirii, prezentând biletul de călătorie.

„Calea ferată spre Putna a fost inaugurată în 1898. Atunci Putna făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, fiind anexată odată cu întreaga Bucovină, în 1775. În 1918, Bucovina s-a unit cu România. Pe lângă aportul la viaţa economică a zonei, această linie de cale ferată a avut o contribuţie majoră la întărirea identităţii şi unităţii românilor. Astfel, trenurile care au străbătut-o au fost principalul mijloc de transport folosit în pelerinajele din perioada anilor 1919–1925, organizate de statul român pentru românii din diferite provincii istorice ale ţării în vederea cunoaşterii Bucovinei şi în special a mănăstirilor de aici, păstrătoarele unui patrimoniu cultural, istoric şi religios unic în ţară. În 1920, pe această cale ferată au călătorit Regele Ferdinand I şi Regina Maria, în prima vizită în Bucovina după Marea Unire. Chiar şi în perioada regimului comunist, turismul înspre mănăstirile Bucovinei a continuat, românii aflând aici una din insulele de normalitate care menţin viaţa socială şi naţională a unei ţări. De-a lungul anilor, sute de mii de elevi au vizitat Mănăstirea Putna folosind această cale ferată. În 2012, circulaţia pe linia Dorneşti – Rădăuţi – Putna a fost oprită. (…) La 100 de ani de la Marea Unire şi la 120 de ani de la inaugurarea acestei linii, a găsit (CFR – n.r.) soluţiile potrivite pentru redeschiderea ei”, se mai arată în comunicatul Mănăstirii Putna.