Scrieri inedite de Franz Kafka ar putea să apară după un deceniu de lupte în instanţă

Un fond de scrieri inedite rămase de la Franz Kafka ar putea să fie oferit publicului după ce o instanţă de judecată din Zurich, Elveţia, a pronunţat o decizie care pune capăt unui deceniu de confruntări juridice privind drepturile asupra manuscriselor acestuia, arată Asociated Press, citată de Mediafax.

Un tribunal elveţian a menţinut decizia formulată de instanţele israeliene într-un caz care are în vedere deschiderea mai multor cutii depozitate în Zurich şi trimiterea conţinutului acestora la Biblioteca Naţională din Israel.

Citeşte şi Bărbatul care l-a făcut pe Kafka celebru împotriva voinţei lui. ”Nu îţi dă drumul niciodată… are gheare ascuţite”

Citeşte şi O carte pe zi: "Fără simţuri", de Stona Fitch. Un fel de ”Kafka la superlativ"

Este vorba despre documente inedite păstrate de la moartea lui Franz Kafka, a cărui moştenire literară este revendicată deopotrivă de Germania şi de Israel.

Cu toate că nu se cunoaşte cu exactitate ce conţin cutiile respective, experţii au presupus că aici s-ar putea găsi chiar şi finalurile unora dintre operele celebre ale lui Kafka, publicate până în prezent în variante neterminate.

Franz Kafka (1883-1924) este unul dintre cei mai importanţi autori de limbă germană din secolul XX. Născut la Praga, Kafka a lăsat în urmă o operă care combină realismul şi fantasticul explorând teme ca alienarea, anxietatea existenţială, vina, absurdul. Kafka i-a lăsat toate scrierile nepublicate prietenului său Max Brod cu rugămintea de a le arde. Brod a publicat o parte dintre manuscrise, printre acestea numărându-se capodopere ca „Procesul” şi „Castelul” şi romanul neterminat „Amerika”, cărţi care l-au transformat pe Kafka într-un clasic al literaturii universale. Brod a dus în Israel o bună parte din manuscrisele rămase inedite şi a numit-o pe secretara sa, Esther Hoffe, responsabilă cu administrarea moştenirii, cu intenţia de a le transfera unei instituţii academice. Cu toate acestea, Hoffe a păstrat manuscrisele iar urmaşele acesteia, surorile Eva Hoffe şi Ruth Wiesler, supravieţuitoare ale Holocaustului au luptat timp de decenii cu statul Israelian pentru a păstra documentele. Abia în ultimii ani, Curtea Supremă din Israel a decis că manuscrisele trebuie să ajungă la Biblioteca Naţională ca bunuri care aparţin poporului israelian.