Samantha Smith, copilul-simbol al Războiului Rece

„Dragă domnule Andropov, mă numesc Samantha Smith și am 10 ani. Felicitări pentru noua dumneavoastră slujbă. Mi-am tot făcut griji că Rusia și Statele Unite vor începe un război nuclear. Veți vota să fie război sau nu? Dacă nu, spuneți-mi cum veți interveni ca să nu fie război. Nu trebuie să răspundeți la această întrebare, dar aș vrea să știu de ce vreți să cuceriți lumea sau cel puțin țara noastră. Dumnezeu a creat lumea ca noi să trăim împreună în pace, nu să ne luptăm între noi. PS. Vă rog frumos să-mi răspundeți” (Samantha Smith, 10 ani)

Aceasta este scrisoarea pe care fetița americancă, actriță și activistă la doar 10 ani, i-a trimis-o în 1983 secretarului general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Yuri Andropov, în care scria că Rusia și Statele Unite ale Americii ar trebui să renunțe la animozități și conflicte și să coexiste pașnic.

• Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
• Funicularul, ingineria care face accesibile pantele imposibile

Andropov a fost impresionat de gestul fetiței și, prin urmare, a invitat-o la Moscova împreună cu familia ei. Momentul a fost extrem de mediatizat, Samantha devenind atunci Cel mai tânăr ambasador al Americii. De asemenea, scrisoarea a fost imediat pulicată în ziarul Pravda.

„Un război nuclear ar distruge pământul”

Născută pe 29 iunie 1972, în Houlton, Maine, SUA, Samantha Smith avea doar cinci ani atunci când i-a scris reginei Elisabeta a II-a pentru a-și exprima admirația pe care i-o poartă. Atunci când avea 10 ani, lumea avea în centrul atenției Războiul Rece și competiția amenințătoare de arme nucleare care escalada între țara ei, Statele Unite ale Americii, atunci sub conducerea lui Ronald Regan, și Rusia. În 1982, pe coperta revistei TIME apărea Yuri Andropov, fost șef KGB, important politican rus, secretar general al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică, președinte al URSS între 1982 şi 1984 și cel despre care s-a spus că ar fi ordonat deshumarea și arderea rămășițelor lui Hitler.

„Întotdeauna am văzut la televizor știri și documentare despre rachete și bombe nucleare”, scria Samantha odată, exprimându-și teama vizavi de ceea ce auzise într-o declarație a unui om de știință, și anume, „un război nuclear ar distruge Pământul și ar distruge atmosfera. Nimeni nu are de câștigat de pe urma unui război nuclear”.

Atunci când mama micuței i-a arătat revista TIME din 22 Noiembrie 1982 ce tocmai îl prezenta pe noul lider rus Yuri Andropov, amândouă au conchis asupra faptul că atât Rusia cât și Statele Unite ale Americii se temeau fiecare în parte că rivalul său va începe un război mondial.

„Totul mi s-a părut atât de stupid. Aflasem despre îngrozitoarele lucruri care se petrecuseră în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și m-am gândit că nimeni nu va mai dori vreodată să treacă printr-un alt război”, spunea Samantha. „Atunci, i-am spus mamei că ar trebui să-i scrie domnului Andropov pentru a afla cine provoacă toate problemele și de ce, iar ea mi-a răspuns: De ce nu-i scrii tu? Ceea ce am și făcut”.

Ce i-a răspuns liderul sovietic?

Samantha nu a primit imediat răspunsul lui Andropov, cu toate că scrisoarea sa avusese un asemenea impact încât ziarul rus Pravda o publicase în întregime în paginile lui. Prin urmare, a decis să-i scrie și ambasadorului rus în Statele Unite, întrebându-l dacă Andropov avea cumva în plan să îi dea un feedback. Pe 23 aprilie 1983 a venit, în sfârșit, răspunsul pe care fetița îl aștepta cu nerăbdare. Referindu-se în mod specific la subiectul pe care l-a abordat Samantha, și anume impactul dezastruos al armelor nucleare, Andropov a asigurat-o că în ceea ce privește țara sa, aceasta nu va fi prima care va folosi armele nucleare împotriva altor națiuni.

„Da, Samantha, noi, în Uniunea Sovietică, încercăm să facem tot posibilul pentru ca în lumea asta să nu existe niciun război. Asta este dorința fiecărui cetățean rus. Asta ne-a învățat marele fondator al statului nostru, Vladimir Lenis”, i-a scris liderul URSS de atunci, lăudând-o pentru onestitatea și curajul de care a dat dovadă și asemănând-o cu Becky, „prietena lui Tom Sawyer din faimoasa carte a compatriotului tău, scriitorul Mark Twain”.

În încheiere, a invitat-o pe Smith să viziteze Uniunea Sovietică, în iulie 1983, împreună cu părinții ei.

1983 a fost un an delicat, așa cum titrează și revista Smithsonian într-un articol din 2018, citat de Deutsche Wellea, descriindu-l a fi „un moment periculos al Războiului Rece. În luna martie a aceluiași an, într-un discurs pe care l-a ținut, Reagan a cerut creșterea cheltuielilor militare și un stoc nuclear modernizat pentru a dejuca planurile Uniunii Sovietice. În replică, Andropov l-a comparat pe Reagan cu Adolf Hitler”, relația tensionată dintre cei doi lideri aproape plasându-se pe un butoi de pulbere.

Vizita Samanthei Smith și a familiei ei în Uniunea Sovietică a durat două săptămâni, timp în care oaspeții au vizitat Moscova, Leningrad și Artek. Dar, interesant, și dezamăgitor pentru ea, Samantha nu l-a întâlnit pe liderul rus, acesta fiind foarte bolnav, cei doi păstrând legătura telefonic. Călătoria micuței activiste a reprezentat un important punct de atracție în media rusească, dar și cea americană, iar în vreme ce jurnaliștii ruși au salutat vizita Samanthei pe meleagurile lor, parte din ziariștii americani au considerat că totul este doar o propagandă și un exercițiu de imagine.

Numită „Cea mai tânără ambasadoare a Americii”, Smith a participat la Simpozionul Internațional pentru Copii din Kobe, Japonia, în decembrie 1983. În timpul unui discurs pe care l-a ținut acolo, a sugerat ca liderii americani și sovietici ar trebui să facă un fel de schimb de experiență, trimițându-și nepoatele în țara „inamică”, pentru două săptămâni, în ideea că niciun lider nu ar dori să bombardeze o țară în care se află nepoata lui în vizită.

S-a scris mult despre ea și a fost invitată în cadrul uneor numeroase emisiuni TV, iar în februarie 1984, Samantha a fost gazda unui show de televiziune difuzat de  Disney TV, „Samantha Smith Goes to Washington: Campaign ’84”, unde a intervievat diverși lideri politici despre problemele și programele campaniilor lor electorale.

Samantha era nu doar un simbol al luptei pentru pace, dar și o mică vedetă. În 1985, cu ajutorul tatălui ei, a reușit să publice și o carte  – „Journey to the Soviet Union” (Călătoria în Uniunea Sovietică).

Și chiar dacă acțiunile ei nu au avut nici un impact în atenuarea tensiunilor din Războiul Rece, comentariile și concluziile pe care le-a făcut în timpul și după călătoria efectuată în Rusia au ajutat puțin la îmblânzirea imaginii pe care rușii și americanii o aveau unii față de ceilalți.

„Unii oameni trăiesc cu impresii greșite despre Uniunea Sovietică”, declara ea jurnaliștilor în timpul vizitei la Moscova. „Rușii vor să fie pace, la fel cum ne dorim și noi. Au fost chiar drăguți cu mine”.

Din păcate, traiectoria Samanthei Smith pe Pământ s-a oprit în august 1985, la întoarcerea din Londra, în Maine, unde avusese o filmare. Smith, care avea 13 ani, și tatăl ei au murit într-un tragic accident de avion, îndurerându-i pe toți cei care au cunoscut-o personal sau doar prin intermediul acțiunilor ei.

Printre cei mulți care i-au adus un ultim omagiu s-a numărat și Mihail Gorbaciov. „Simt că Samantha ar fi putut contribui masiv la schimbările sociale și ar fi putut face mult bine societății”.

Pe 29 iunie, Samantha Reed Smith ar fi împlinit 50 de ani.

(În februarie 1984, Yuri Andropov a murit în urma unei insuficiențe renale, fiind succedat de Konstantin Chernenko, care a fost președinte din februarie 1984 și până la moartea sa în 10 martie 1985).

Surse:

https://www.dw.com/en/samantha-smith-how-a-10-year-old-became-a-cold-war-icon-of-peace/a-62270030

https://www.history.com/this-day-in-history/andropov-writes-to-u-s-student

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce a intrat România în Primul Război Mondial în 1916?

Cum a încercat Antanta să atragă România în război în 1915?

Henry Kissinger știe cum putem evita un alt război mondial. „Alternativa neutralităţii nu mai are sens”

Ce conținea „Ipoteza Z”, planul secret pentru intrarea României în război