Home » Cultură » O familie de Nobel! Irene Curie, fiica cercetătoarei Marie Curie, laureată a Premiului Nobel pentru Chimie

O familie de Nobel! Irene Curie, fiica cercetătoarei Marie Curie, laureată a Premiului Nobel pentru Chimie

O familie de Nobel! Irene Curie, fiica cercetătoarei Marie Curie, laureată a Premiului Nobel pentru Chimie
Irene și Frederic Joliet-Curie în laboratorul lor din Paris. Sursa foto: Profimedia
Publicat: 17.02.2023

Irene Curie (1897 – 1956) a fost fiica cea mare a savanților Marie Curie (1867 – 1934) și Pierre Curie (1859 – 1906). Patru dintre membrii familiei Curie au fost laureați ai premiului Nobel, singura familie care s-a remarcat cu un laureat Nobel în mai multe domenii.

Este vorba despre Marie Curie, fost chimist și fizician de origine poloneză, savantă  recunoscută în lume pentru contribuția masivă pe care a adus-o științei. A descoperit poloniul și radiul, prima femeie care a câștigat un premiu Nobel, prima persoană și singura femeie premiată de două ori cu Nobel, singura persoană care a câștigat vreodată Nobel în două domenii diferite (fizică și chimie), prima femeie din istorie devenită profesor universitar de fizică generală, pioniera tratamentelor radioterapeutice, folosite și în prezent în beneficiul persoanelor bolnave de cancer.

Potrivit unui sondaj realizat de BBC, Marie Curie a fost femeia care a avut cel mai semnificativ impact asupra istoriei și științei universale, depășind în popularitate și importanță multe alte nume notabile.

Irene Curie, inspirată de părinții săi

Irene Curie (1897 – 1956), inspirată de părinții ei, Pierre și Marie Curie, a dorit să urmeze o carieră științifică. Astfel, după ani de muncă în cercetare, în 1935, împreună cu soțul ei, Frederic Joliot – Curie (1900 – 1958) au primit Premiul Nobel în Chimie, pentru descoperirea radioactivității artificiale, distincție care a făcut ca familia Curie să fie cea mai premiată cu Nobel din toate timpurile.

După moartea lui Pierre Curie, în 1906, în urma unui accident, savantul francez fiind lovit pe stradă de o căruță trasă de cai, din acel moment Irene și sora ei mai mică, Eva, fiind crescute doar de mama lor, Marie Curie.

O întreagă familie atât de remarcabilă

Rare cazurile în care o întreagă familie să fie remarcabilă în mai multe domenii ale științei și mai ales să fie recompensată cu atâtea premii și distincții importante așa cum s-a întâmplat în cazul familiei Curie. Referindu-ne la Irène, aceasta s-a dovedit a fi remarcabilă la matematică încă de mică, talentul ei extraordinar la această materie determinându-i pe dascălii care o educau să o încurajeze în studiul pentru științele exacte.

Irène era un copil supradotat, dar nu exista nicio instituție specială pentru miciile genii, astfel că Marie Curie a pus bazele unei instituții informale în care a cooptat mai mulți copii ale căror capacitate intelectuale erau ieșite din comun. Toți erau copii de academicieni francezi. Irène Curie a învățat în instituția condusă de mama ei timp de doi ani. În 1914 a a urmat cursurile liceale la Collège Sévigné din Paris, după care s-a înscris  la Facultatea de Științe de la Sorbona, nereușind să finalizeze studiile din cauza izbucnirii Primului Război Mondial.

La fel ca mama sa, Irène era pasionată și dedicată științei

La fel ca mama sa, Marie Curie, Irène era pasionată și dedicată științei, astfel că în mare parte activitățile ei se concentrau în jurul studiului. Pentru a fi mai implicată și mai activă în munca depusă de mama ei, Irène a făcut un curs de asistență medicală, astfel că după terminarea lui a început să lucreze ca asistentă de radilogie alături de Marie Curie, după care și-a început activitatea la un centru radiologic din Belgia acolo unde și-a dovedit cu succes profesionalismul în munca sa învâțându-I pe medicii belgieni cum să localizeze șrapnelul (proiectil de artilerie încărcat cu gloanțe care sunt împrăștiate prin explozie într-un anumit punct de pe traiectorie) în corpurile răniților folosind radiologia. În plus, Irene i-a ajutat pe medici reparându-le aparaturile defecte.

Odată cu terminarea războiului, Irène a revenit la Paris pentru a-și continua și finaliza studiile la Sorbona, după care a reînceput colaborarea alături de mama ei și, de asemenea, a fost numită la catedra de fizică din cadrul Institutului Radiului, unde a predate radiologia. După ce a devenit doctor în științe, în 1925, Irene Curie avea să-l cunoască pe viitorul ei soț, Frédéric Joliot, un tânăr inginer chimist căruia cercetătoarea i-a predat, o perioadă de timp, tehnici de laborator pentru cercetări radiochimice.

O descoperire făcută cu ajutorul unei românce?

Trei ani mai târziu, cei doi au început un studiu intens al nucleelor atomice, în 1933 au obținut calculul exact al neutronului iar în 1934 au descoperit radioactivitatea artificială pentru această realizare fiind premiați cu Nobel în 1935. Totuși, trebuie menționat faptul că descoperirea a fost posibilă studiilor procedeului efecutate înaintea lor de chimista și fiziciana româncă Ștefania Mărăcineanu (1882 București – 1944 București) prima care a formulat teorii radioactivitate, radioactivitatea artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii.

După ce Frederic Joliot-Curie și Irene Joliot Curie au fost distinși cu Premiul Nobel pentru Chimie, în 1935, pentru descoperirea radioactivității artificiale, Ștefania Mărăcineanu și-a exprimat consternarea pentru faptul că Irene Joliot-Curie folosise o mare parte din observațiile sale de lucru referitoare la radioactivitatea artificială, fără să menționeze aceast lucru. Mărăcineanu susținuse public că a descoperit radioactivitatea artificială în timpul anilor ei de cercetare din Paris.

„Întâmpin astăzi aceeași neîncredere cu producerea ploii artificiale cum am întâmpinat acum zece ani cu descoperirea radioactivității artificiale a plumbului. Irene Joliot vine după zece ani și anunță descoperirea radioactivității aluminiului, urmând comod o cale anevoioasă, pe care i-am deschis-o eu. După zece ani, o variantă, o deducție firească a primei mele descoperiri, este primită cu cel mai mare entuziasm. Din fericire pentru mine, nu toți oamenii au fost pedepsiți cu pierderea memoriei…”

Câți urmași ai familiei Curie mai sunt astăzi în viață?

Irene și Pierre Joliot s-au căsătorit în 1926 și au avut doi copii, Hélène și Pierre. În 1934 s-au înscris Partidul Socialist Francez, iar în 1936 Irene a fost numită membru al guvernului Frontului Popular în calitate de subsecretar de stat pentru cercetări științifice alături de socialista Suzanne Lacore și radical Cecile Brunschvicg, ele fiind primele trei femei membre ale unui Guvern francez, într-o perioadă în care femeile încă nu dețineau drept de vot. Irene Curie Joliot a acceptat această poziție doar pentru o perioadă scurtă, de trei luni, pentru a susține cauza femeilor și cea a cercetării științifice, aceasta făcând parte din Comitetul Național al Uniunii Femeilor Franceze și din Consiliul Mondial pentru Pace, organizații prin intermediul cărora s-a implicat în promovarea educației femeilor.

Întreaga muncă de cercetare pe care a făcut-o a avut și un preț. În urma expunerii accidentale la poloniu, în timpul unei experiment, Irene a fost radiată, aceasta fiind diagnosticată cu leucemie. Deși bolnavă, cercetătoarea și-a continuat munca până în 1956, an în care a murit pe 17 martie, la spitalul Marie Curie din Paris. Avea 58 de ani. După doi ani, suferind de o boală hepatică, a decedat și soțul ei, Frédéric.

Hélène Langevin-Joliot, fiica lui Irene Curie și Pierre Joliot, încă trăiește, are 93 de ani, locuiește la Paris și a fost fizician nuclear și profesoară în cadrul Universității din Paris. Fratele ei, Pierre Joliot, biochimist, profesor cercetător, scriitor, are 90 de ani și trăiește, de asemenea, la Paris.

Sursa:

https://www.britannica.com/biography/Frederic-and-Irene-Joliot-Curie

Vă mai recomandăm să citiți și:

Marie Curie, descoperirile uneia dintre cele mai importante figuri universale

Sfatul lui Albert Einstein pentru Marie Curie în 1911 este extrem de relevant chiar și în zilele noastre

Marie Curie, fiziciana şi chimista care a scris istorie. Date biografice importante

Premiul Nobel pentru Chimie 2022, acordat cercetătorilor Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal și K. Barry Sharpless

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Jaf la drumul mare… de avocado! S-a întâmplat pe o autostradă din Mexic
Jaf la drumul mare… de avocado! S-a întâmplat pe o autostradă din Mexic
Ce dietă este recomandată pentru bărbații diagnosticați cu cancer de prostată?
Ce dietă este recomandată pentru bărbații diagnosticați cu cancer de prostată?
Au mâncat carne de urs, iar apoi au fost diagnosticați cu viermi rotunzi
Au mâncat carne de urs, iar apoi au fost diagnosticați cu viermi rotunzi
A reuşit ce niciun alt domnitor român nu izbutise până atunci. Momentul care a marcat pentru totdeauna istoria României
A reuşit ce niciun alt domnitor român nu izbutise până atunci. Momentul care a marcat pentru totdeauna istoria României
Peste jumătate dintre răspunsurile ChatGPT sunt greșite, arată un studiu
Peste jumătate dintre răspunsurile ChatGPT sunt greșite, arată un studiu
Descoperirea care „schimbă regulile jocului” în lupta împotriva cancerului de sân
Descoperirea care „schimbă regulile jocului” în lupta împotriva cancerului de sân
La cât se așteaptă specialiștii că va ajunge preţul cuprului?
La cât se așteaptă specialiștii că va ajunge preţul cuprului?
Michael Richards, celebrul „Kramer” din Seinfeld, vorbește pentru prima oară despre viața personală
Michael Richards, celebrul „Kramer” din Seinfeld, vorbește pentru prima oară despre viața personală
Ceaușescu și cocoșii de munte. „Cine îl putea opri să nu comită şi această faptă abominabilă?”
Ceaușescu și cocoșii de munte. „Cine îl putea opri să nu comită şi această faptă abominabilă?”
De ce vrea NASA să folosească Soarele ca pe un telescop uriaș?
De ce vrea NASA să folosească Soarele ca pe un telescop uriaș?
Ce au descoperit cercetătorii după ce au studiat din nou o specie de broască fără plămâni?
Ce au descoperit cercetătorii după ce au studiat din nou o specie de broască fără plămâni?
6 schimbări climatice care s-au întâmplat în Europa în urmă cu 1 milion de ani
6 schimbări climatice care s-au întâmplat în Europa în urmă cu 1 milion de ani
Canabisul în concentrație mai mare, legat de un risc dramatic de episoade psihotice
Canabisul în concentrație mai mare, legat de un risc dramatic de episoade psihotice
Oamenii de știință au creat diamante în doar 15 minute cu o tehnică inovatoare
Oamenii de știință au creat diamante în doar 15 minute cu o tehnică inovatoare
O călătorie epică în plin război mondial. De la Paris la București, prin Rusia țaristă
O călătorie epică în plin război mondial. De la Paris la București, prin Rusia țaristă
Astronomii au descoperit un mini-Neptun într-un sistem stelar binar
Astronomii au descoperit un mini-Neptun într-un sistem stelar binar
Utilizatorii de WhatsApp pe Android primesc funcții noi
Utilizatorii de WhatsApp pe Android primesc funcții noi
Care sunt legumele cele mai bune pentru prevenirea cancerului?
Care sunt legumele cele mai bune pentru prevenirea cancerului?