Home » Cultură » Gălbenușul de ou a protejat picturile marilor artiști începând cu secolul al XV-lea

Gălbenușul de ou a protejat picturile marilor artiști începând cu secolul al XV-lea

Gălbenușul de ou a protejat picturile marilor artiști începând cu secolul al XV-lea
Sursa foto: Ranquet, O., Duce, C., Bramanti, E. et al./Nature Communications
Publicat: 01.04.2023

Cercetătorii au descoperit că merită să te apuci să lucrezi cu un ou atunci când pictezi cu ulei, deoarece adăugarea de gălbenuș poate preveni încrețirea, îngălbenirea și umiditatea. 

Utilizarea oului ca mijloc de legare a pigmenților, o formă de vopsea cunoscută sub forma de tempera de ou, are o istorie îndelungată. Aceasta a fost întâlnită în lucrări precum picturile murale din Palatul lui Nestor din Pylos, care datează din anul 1.200 î.Hr.

Dar în secolul al XV-lea, a existat o schimbare în picturile europene în sensul folosirii uleiului ca liant, o abordare preferată de primii pictori olandezi, cum ar fi Jan van Eyck.

Utilizarea oului în picturile în ulei

În ciuda schimbării, oul a fost găsit în operele vechilor maeștri, cu ar fi Sandro Botticelli și Leonardo da Vinci. Printre lucrările lui Botticelli se numără „Plângerea lui Hristos”, în care se remarcă utilizarea oului în pictura în ulei, conform The Guardian.

Oamenii de știință spun că au o nouă perspectivă asupra motivelor pentru care acești artiști ar fi putut adăuga acest ingredient în picturile lor realizate în ulei.

„Oul este folosit pentru modificarea și reglarea fină a proprietăților vopselelor”, a declarat dr. Patrick Dietemann de la Institutul Doerner din Germania.

Scriind în revista Nature Communications, Doerner și colegii săi relatează cum au explorat această problemă prin crearea a trei tipuri de vopsea.

Primul a fost realizat din pigment măcinat cu ulei de in, al doilea a folosit același amestec, dar cu adaos de câteva picături de gălbenuș de ou diluat. După uscare, acesta a fost măcinat și dispersat cu ulei.

Rezultatele dezvăluie cum gălbenușul poate să influențeze rigiditatea picturii, în funcție de modul în care este adăugat și de pigmentul utilizat.

„Prin schimbarea tehnicii de preparare, poți să schimbi proprietățile picturii. Astfel, două picturi cu aceeași compoziție pot avea microstructuri diferite, iar acest lucru va avea drept rezultat proprietăți diferite”, a spus dr. Ilaria Bonaduce, unul dintre autorii studiului, de la Universitatea din Pisa, Italia.

Gălbenușul protejează picturile de modificările nedorite

Echipa a descoperit că se pot obține vopsele de ulei foarte tari prin adăugarea câtorva picături de gălbenuș de ou, ceea ce permite aplicarea vopselei în straturi groase care nu se întind, cunoscută sub numele de impasto.

„În plus, rigiditatea straturilor inferioare de vopsea previne crăparea sau întreținerea suprafeței vopselei în timpul uscării”, a declarat profesorul Norbert Willenbacher, unul dintre autorii studiului de la Institutul de Tehnologie din Karlsruhe.

De asemenea, echipa a descoperit că umiditatea a avut o influență mai mică asupra proprietăților vopselei albe de plumb atunci când vopseaua a fost realizată prin uscarea pigmentului cu gălbenuș de ou înainte să fie măcinat și amestecat cu ulei.

„Gălbenușul protejează picturile de modificările nedorite, cauzate de absorbția umidității din mediul înconjurător, deoarece apa este captată în stratul de proteine care înconjoară pigmenții”, a spus Willenbacher.

Vechii artiști ar fi fost conștienți de beneficiile gălbenușului de ou în vopsele

Studiul relevă, totodată, că gălbenușul de ou a crescut, în general, timpul de uscare al vopselelor, o caracteristică pe care cercetătorii au atribuit-o proprietăților sale antioxidante, care ajută și la protejarea vopselelor de degradarea survenită în timp.

În timp ce echipa a declarat că nu se poate exclude adăugarea neintenționată de ouă în vopselele de ulei, Bonaduce a spus că este probabil ca vechii artiști să fi fost conștienți de beneficiile acestui ingredient.

„Sunt destul de convins că nu cunoșteau explicațiile chimice și fizice ale ceea ce făceau, dar știau foarte bine ce făceau”, a spus Bonaduce.

Vă mai recomandăm și: 

Opera „Fată cu cercel de perlă” a lui Johannes Vermeer a fost recreată de Inteligența Artificială

Picturile lui Monet ajută cercetătorii să înțeleagă mai bine evoluția poluării

Vincent van Gogh: „Prin picturile mele vreau să transmit ceva mângâietor, la fel cum muzica aduce mângâiere”

10 lucruri despre Sandro Botticelli, geniul picturii renascentiste

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică