Cel mai scump muzeu din lume. Investiții de aproape 3 miliarde de euro

După anunțarea proiectului muzeului în 2006, lucrările demarate în 2011, dar suspendate la scurt timp, iată că, până la urmă, se preconizează ca Guggenheim Abu Dhabi, cel mai scump muzeu din lume (a implicat costuri între 1 și 3 miliarde de dolari), să se deschidă anul acesta în Emiratele Arabe Unite.

Guggenheim Abu Dhabi a fost proiectat de Frank Owen Gehry (născut la 28 februarie 1929 în Toronto), laureat al premiului Pritzker, arhitect și designer canadiano-american devenit cunoscut în anii 1970 datorită stilului distinctiv, care îmbina materialele obișnuite cu structuri complexe și dinamice. Printre cele mai faimoase lucrări ale sale se numără Muzeul Guggenheim Bilbao din Spania, Sala de concerte Walt Disney din Los Angeles, Fundația Louis Vuitton din Paris, precum și Muzeul Național Dwight D.

• Falsificarea relicvelor. Șarlatanii medievali care vindeau mântuirea într-un flacon
• Urâțenia, interzisă în America secolelor XIX și XX. Oamenii mutilați sau deformați nu aveau voie să…

Așadar, în inima insulei Saadiyat din Abu Dhabi, deșertul întâlnește marea, iar ambiția întâlnește arta. Ridicat din nisipuri se află Guggenheim Abu Dhabi, un muzeu proiectat să devină cea mai scumpă instituție culturală construită vreodată, cu estimări variind între 1 și 3 miliarde de dolari. Acest titan architectural este mai mult decât un muzeu – este o declarație, una a eforturilor Emiratelor Arabe Unite (EAU) de a se poziționa ca epicentru cultural global, rivalizând cu Paris, New York și Londra.

Proiectul Guggenheim Abu Dhabi a fost anunțat pentru prima dată în 2006 ca parte a Saadiyat Island Cultural District, în valoare de 27 de miliarde de dolari, un mega-proiect care include Louvre Abu Dhabi (deschis în 2017) și viitorul Muzeu Național Zayed. Conducerea EAU are în vedere Saadiyat ca o „Insula fericirii”, unde arta, educația și comerțul converg pentru a diversifica economia națională dependentă de petrol și pentru a atrage turiștii secolului XXI.

Șeicul Khalifa bin Zayed Al Nahyan, ultimul președinte al EAU a declarat la un moment dat: „Cultura este adevărata bogăție a națiunilor”, această filosofie stând la baza investițiilor Abu Dhabi în infrastructura culturală.

Guggenheim se remarcă prin amploarea și îndrăzneala sa. Construit pe 42 000 de metri pătrați, muzeul eclipsează instituția soră din Bilbao (24 000 m2). Colecția lui se concentrează pe arta modernă și contemporană din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud.

Capodopera din deșert a lui Frank Gehry va fi probabil una dintre cele mai revoluționare construcții arhitecturale. Proiectul, un labirint de forme conice, cuburi care se întrepătrund și curbe metalice în picaj – evocă dunele sculptate de vânturile deșerturilor. Structura încorporează elemente tradiționale arabe, cum ar fi mashrabiya (grilaje), reimaginate în titan și sticlă. Gehry a descris proiectul ca fiind „un sat” cu spații de galerii conectate prin pasarele în aer liber și curți umbrite pentru a combate temperaturile de peste 40°C (104°F) din regiune.

Geometria complexă a muzeului necesită o inginerie de ultimă oră, inclusiv sistemele moderne de climatizare care utilizează tehnologie avansată pentru a monitoriza și controla constant nivelurile de umiditate din interiorul muzeului, filtre speciale care îndepărtează particulele dăunătoare din aer înainte ca acesta să ajungă în interior, și tehnologii smart HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat) care permit ajustarea automată a parametrilor climatici în funcție de condițiile externe și de numărul vizitatorilor.

În vreme ce Louvre Abu Dhabi, proiectat de arhitectul francez Jean Nouvel, a costat 108 milioane de dolari, Guggenheim Bilbao a necesitat invenstiții de 89 de milioane de dolari în 1997 (165 de milioane în prezent), muzeul Metropolitan de Artă din New York cheltuiește anual 305 milioane de dolari pentru operațiuni, bugetul Guggenheim Abu Dhabi a fost estimat între 1 și 3 miliarde de dolari, costuri care includ nu doar construcția în sine, dar și achizițiile de artă (muzeul include o colecție de peste 600 de lucrări, cu piese ale unor artiști precum Hassan Sharif, cunoscut ca părintele artei conceptuale din Golf, și Shirin Neshat – fotografă și artistă vizuală iraniană care trăiește la New York), asigurări împotriva riscurilor politice, date fiind tensiunile din regiune, cheltuieli tehnologice – climatizare avansată, panouri solare și sisteme pentru vizitatori bazate pe inteligență artificială, plus cheltuieli îndreptate către forța de muncă forța de muncă – în ciuda scandalurilor din trecut (2011) în care peste 130 de artiști au protestat cerând condiții de lucru mai bune ale angajaților și încetarea unor abuzuri semnalate în interiorul lor, inclusiv eșecul contractanților de a rambursa taxele de recrutare, așa cum scrie The New York Times, „ceea ce poate duce la datorii paralizante pentru muncitori – condiții de muncă periculoase și reținerea arbitrară a salariilor. Astfel de probleme nu sunt neobișnuite într-o regiune în care aproape toate locurile de muncă slab calificate sunt ocupate de lucrători străini cu puține drepturi legale.

„Artiștilor nu ar trebui să li se ceară să își expună lucrările în clădiri construite pe spatele muncitorilor exploatați”, spunea la acea vreme Walid Raad, un artist new-yorkez de origine libaneză, unul dintre organizatorii boicotului. „Cei care lucrează cu cărămizi și mortar merită același tip de respect ca și cei care lucrează cu camere și pensule.”

De asemenea, în 2009, Human Rights Watch a raportat condiții de exploatare pentru lucrătorilor migranți, inclusiv pașapoarte confiscate și salarii neplătite. EAU au răspuns cu reglementări mai stricte, dar activiștii susțin că aplicarea ar fi rămas laxă.

Dar poate cultura să înlocuiască petrolul?

EAU obțin 30% din PIB-ul lor din petrol. Pentru a se proteja împotriva volatilității piețelor, Abu Dhabi a investit masiv în turism, care a contribuit cu 64 de miliarde de dolari la economie în 2022. Iar Guggenheim se află în centrul acestei strategii.

Altfel, se preconizează ca până în 2030, muzeul să aibă peste 1.5 milioane de vizitatori annual.

„Muzeele sunt noile ambasade”, spunea Clare McAndrew, economist de artă. „Ele generează bunăvoință, atrag talente și stimulează activități auxiliare.

Surse:

https://www.guggenheim.org/collection-online/about-the-collection

https://abudhabiculture.ae/en/cultural-sites/museums/guggenheim-abu-dhabi

https://www.nytimes.com/2011/03/17/arts/design/guggenheim-threatened-with-boycott-over-abu-dhabi-project.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cel mai frumos muzeu din lume. Perla ascunsă din Hiroshima

Capitoline, cel mai vechi muzeu din lume. În curând, împlinește 555 de ani

Cel mai bine păzit muzeu din lume. O fuziune de artă, inovație și istorie

Muzeul Luvru din Paris, o poveste cu trei nume