Capitoline, cel mai vechi muzeu din lume. În curând, împlinește 555 de ani

Situate în Piazza del Campidoglio, care se află pe vârful Dealului Capitoliu din Roma, Muzeele Capitoline (Musei Capitolini/Muzeele Capitoline) revendică un titlu pe care puțini îl pot contesta: cel mai vechi muzeu public din lume. Fondat în 1471, această instituție impresionantă a evoluat de la un dar papal la un far al umanismului renascentist și al accesului democratic la artă. Cu capodopere precum Lupul Capitolin (Lupa Capitolina) și statuia ecvestră a lui Marcus Aurelius, muzeul oferă o călătorie prin milenii de istorie. Dar adevărata sa magie constă în rolul de deschizător de drumuri, transformând colecțiile private în comori publice.

Capitoline a fost o donație revoluționară. În 1471, Papa Sixtus al IV-lea (capul Bisericii Catolice și conducătorul Statelor Papale din 9 august 1471 până la moartea sa, la 12 august 1484, i se atribuie construirea Capelei Sixtine și crearea Bibliotecii Vaticanului) a dăruit poporului roman patru statui antice din bronz, inclusiv Lupul Capitolin și Spinario (statuia care reprezintă un băiat gol, așezat pe o stâncă, hotărât să-și scoată un spin din picior). Acest act de filantropie culturală a marcat o schimbare seismică: arta, altădată tezaurizată de elite, a devenit patrimoniu comun.

• Falsificarea relicvelor. Șarlatanii medievali care vindeau mântuirea într-un flacon
• Urâțenia, interzisă în America secolelor XIX și XX. Oamenii mutilați sau deformați nu aveau voie să…

Cu toate acestea, abia în 1734, sub Papa Clement al XII-lea, muzeul și-a deschis oficial porțile pentru public – o premieră în Europa. „Aceasta a fost nașterea muzeului modern”, explică Dr. Elena Marchetti, istoric de artă roman. „A stabilit un precedent: cultura ca drept, nu ca privilegiu”.

Casa muzeului este la fel de istorică ca și colecția sa. În 1536, Papa Paul al III-lea l-a însărcinat pe Michelangelo să reproiecteze piața medievală dărăpănată din Capitoliu. Rezultatul? Armonioasa Piazza del Campidoglio, o piață trapezoidală flancată de trei palate: Palazzo dei Conservatori, Palazzo Senatorio și Palazzo Nuovo. Geniul lui Michelangelo este evident în designul pavajului oval și în scara monumentală, Cordonata, care duce la piață. Deși a murit înainte de finalizare, viziunea sa i-a ghidat pe arhitecții Giacomo della Porta și Girolamo Rainaldi, care au finalizat proiectul în secolul al XVII-lea.

Având suprafața impresionantă de 12.900 m2, Capitoline cuprinde 26 de muzee, cu 7 km de săli și galerii pline de artă și antichitățile adunate de papii succesivi de-a lungul secolelor.

Lupul Capitolin (Lupa Capitolina), bronz din secolul al V-lea î.Hr. reprezentând o lupoaică îngrijindu-i pe gemenii Romulus și Remus – fondatorii mitici ai Romei, statuie considerată un puternic simbol național. (Studii recente sugerează că lupul ar putea data din Evul Mediu, gemenii fiind adăugați în timpul Renașterii. Statuia ecvestră a lui Marcus Aurelius. Aflată în curtea Palazzo dei Conservatori, acest bronz aurit (176 d.Hr.) este singura statuie ecvestră romană care a supraviețuit, scăpând de distrugere deoarece creștinii medievali au confundat-o cu împăratul Constantin, un creștin convertit. Galul muribund – o copie romană din marmură a unui original elenistic, din secolul al II-lea d.Hr. care surprinde angoasa unui războinic rănit și care, mai târziu, l-a determinat pe Lord Byron să scrie: „Văd în fața mea gladiatorul întins… / Se sprijină pe mâna sa – fruntea sa bărbătească / consimte la moarte”.

Venus Capitolina din Palazzo Nuovo, operă din marmură (sec. II d.Hr.) care o înfățișează pe Venus ieșind dintr-o baie, și multe alte opere de artă cu povești nespuse, minuni mai puțin cunoscute cum ar fi bustul lui Commodus „ca Hercule”, o marmură din secolul al II-lea d.Hr. care îl portretizează pe împăratul narcisist îmbrăcat într-o piele de leu, ținând în mână ceea ce pare a fi un par – o satiră a pretențiilor divine. De asemenea, una dintre perlele colecției Muzeelor Capitoline, este și Tabula Iliaca, o tăbliță de marmură din secolul I î.Hr. ilustrând scene din Iliada lui Homer, asemănătoare unui roman grafic antic.

Sala Filosofilor, cu peste 80 de busturi ale gânditorilor greci, inclusiv un Socrate melancolic, se află în această galerie, oferind un „cine este cine” al filosofiei clasice.

De asemenea, găzduiește rămășițele uneia dintre cele mai mari statui ale Romei: Colosalul Împărat Constantin! Statuia originală avea aproximativ 12 metri înălțime și a fost realizată între 313 și 324 d.Hr. Capul, mâna dreaptă și picioarele Împăratului Constantin pot fi văzute în curtea Muzeului Palazzo dei Conservatori. Dimensiunea masivă a statuii permite vizitatorilor să vadă de aproape toate detaliile, cum ar fi liniile și venele mici ale feței.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, statuile din Capitoline au fost ascunse în tuneluri de cale ferată pentru a scăpa de bombe. Astăzi, inițiative precum tururile virtuale 3D și reels-urile de pe rețelele de socializare ajută la menținerea vie a poveștile antice.

Muzeul este vizitat anual de peste jumătate de milion de oameni. Biletul costă aproximativ 15 euro, iar pentru tururi ghidate de 90 de minute, se plătesc în jur de 25 de euro. În apropierea lui se află Forumul Roman (la 5 minute de mers pe jos) și terasa panoramică a monumentului Vittoriano.

„Acest muzeu nu este doar despre trecut”, declara curatorul Luca Esposito. „Este vorba despre dialog. Atunci când un adolescent își face un selfie cu Marcus Aurelius, aceasta este istoria care vorbește generației Z.”

În ianuarie 2016, în timpul unei vizite a președintelui iranian Hassan Rouhani în Italia, a fost luată o decizie controversată: aceea de a acoperi statuile nud, printre care și Venus Capitolina, acțiune care a stârnit critici semnificative și ridiculizare din diferite părți ale Italiei.

Anumite rapoarte media au sugerat la acea vreme, scrie The New York Times, că delegația iraniană le-a cerut oficialilor italieni să ascundă statuile pentru a-l feri pe dl. Rouhani de orice posibilă jenă. „Alte rapoarte au arătat către birocrații italieni nervoși (și poate prea zeloși). Un ziar a scris că în marea sală de la Capitoliu, unde au vorbit cei doi lideri, pupitrul a fost plasat în partea laterală – și nu în față – a unei statui ecvestre a împăratului Marcus Aurelius, aparent pentru a evita ca imagini ale organelor genitale ale calului să apară în fotografiile din presă. Evident, guvernul italian nu a anticipat agitația și batjocura care au urmat. (…)”

La rândul său, Rouhani însuși a abordat problema în timpul vizitei sale, sugerând că nu a cerut ca statuile să fie acoperite și a apreciat ospitalitatea italiană, menționând că discuțiile pe această temă au fost mai mult determinate de speculațiile din mass-media decât de vreo cerere oficială din partea delegației sale. Pe de altă parte, Ministrul italian al culturii, Dario Franceschini, a condamnat de asemenea decizia ca fiind „de neînțeles”, afirmând că nici el, nici premierul ministrul Renzi nu au avut cunoștință în prealabil de aceasta.

Așadar, de la piața lui Michelangelo la privirea sfidătoare a galului muribund, Muzeele Capitoline sunt un adevăra portal către antichitate, și o oglindă care reflectă căutarea noastră atemporală pentru frumusețe. La ieșirea din această nouă dimensiune temporală, deasupra ușii, se află o inscripție în latină: „MUSEUM CIVICUM” (Muzeul Civic), o promisiune ținută timp de 550 de ani: arta aparține tuturor.

Surse:

https://www.britannica.com/topic/Capitoline-Museums

https://www.theguardian.com/world/2016/jan/26/rome-spares-iranian-presidents-blushes-covering-nude-statues

https://www.nytimes.com/2016/01/28/world/europe/hassan-rouhani-italy-visit-nude-statues-capitoline-museums.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cel mai bine păzit muzeu din lume. O fuziune de artă, inovație și istorie

Muzeul care găzduiește cele mai multe artefacte și opere de artă furate

Muzeul Luvru din Paris, o poveste cu trei nume

Fantomele de la Luvru, cel mai faimos muzeu al lumii. Arta întâlnește supranaturalul