Björk, unul dintre cei mai influenți pionieri în muzica electronică și experimentală. A stârnit controverse la Oscaruri atunci când, de sub rochia ei de lebădă, a căzut un ou de struț

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Björk Guðmundsdóttir, de origine islandeză, cunoscută simplu ca Björk, este una dintre cele mai excentrice cântărețe, apreciată pentru inovația muzicală, stilul unic și impactul cultural semnificativ pe care l-a avut de-a lungul carierei sale.

Născută la 21 noiembrie 1965 în Reykjavik, Islanda, Björk, care este de asemenea și compozitoare, producătoare de discuri și actriță, a crescut într-o familie pe jumătate artistică; mama ei era profesoară de muzică, iar tatăl, inginer. La vârsta de șase ani, Björk a început să studieze flautul, demostrând imediat un talent muzical precoce. În adolescență, a început să cânte în diverse trupe locale din Reykjavik. Primul său album solo, intitulat „Björk”, a fost lansat în 1977 când avea doar 11 ani. Deși acest album nu a avut un succes comercial semnificativ, el a marcat începutul unei cariere promițătoare.

În anii ‘80, Björk s-a alăturat trupei punk „Spit and Snot” și ulterior formației „The Sugarcubes”, care a câștigat popularitate internațională cu hituri precum a fost și „Birthday”. Această perioadă a fost esențială pentru dezvoltarea stilului ei muzical eclectic și inovator.

După despărțirea de The Sugarcubes în 1992, Björk a lansat primul său album solo major, „Debut”, în 1993. Albumul, care a fost bine primit atât de critici cât și de public, a inclus hituri precum „Human Behaviour” și „Venus as a Boy”, într-un stil care combina elemente de pop, muzică electronică și folclor islandez, stabilind astfel o bază solidă pentru viitoarele ei experimente muzicale.

Următorul album, „Post” (1995), care a continuat să exploreze noi teritorii sonore, a fost realizat în colaborare cu producătorii Nellee Hooper și Howie B., rezultând un mix captivant de sunete electronice și instrumentație tradițională. De pe acel album, „Army of Me” s-a remarcat în mod special, consolidând reputația ei ca una dintre cele mai inovatoare artiste ale vremii.

În 1997, Björk a lansat „Homogenic”, adesea considerat capodopera muzicală a solistei.

De-a lungul timpului, Björk a lucrat cu nume mari precum David Bowie, Thom Yorke (de la Radiohead) și Arca, iar pentru contribuțiile artistice, pe lângă premiile câștigate, a fost inclusiv nomonalizată la Oscar pentru melodia originală „I’ve Seen It All” din filmul lui Lars von Trier „Dancer in the Dark”, film în care a jucat și ea și datorită căruia a primit distincția Cannes Best Actress.

În 2011 a reușit să-și impresioneze fanii din nou, de data asta prin albumul „Biophilia”, care nu numai că explorează teme ecologice, dar utilizează aplicații mobile ca parte integrantă a experienței ascultătorului. Fiecare melodie are asociată o aplicație care permite utilizatorilor să interacționeze cu piesele prin jocuri educative despre biologie sau ecologie.

În 1993, a fost hărțuită de un individ cu probleme psihice grave, acesta încercând inclusiv să o ucidă trimițându-i prin poștă o carte în interiorul căreia atașase un dispozitiv exploziv. Din fericire, poliția a interceptat „cadoul” înainte ca artista să-l primească. Urmăritorul s-a sinucis, lăsând pe fundal să cânte piesa „I Remember You” a lui Björk.

Înainte de a deveni celebră, Björk a lucrat într-un magazin de antichități, la o librărie, la o fabrică de îmbuteliere Coca-Cola și la o fabrică de pește.

În septembrie 2002, MTV2 a clasat videoclipul ei Björk: Pagan Poetry (2001) drept unul dintre cele mai controversate 20 de videoclipuri. Videoclipul prezintă mai multe imagini nu numai cu sânii lui Björk, ci și cu piercing-uri multiple pe brațele și spatele ei.

În 2006, a fost numită cea mai excentrică vedetă din lume, într-un sondaj realizat de BBC. Și tot în 2006, în februarie, a vizitat Banda Aceh din Indonezia, în calitate de ambasador al bunăvoinței pentru victimele tsunamiului din 2004.

În 2001, a fost foarte criticată la cea de-a 73-a ediție a Premiilor Oscar, atunci când a sosit pe covorul roșu îmbrăcată în celebra ei „rochie de lebădă”, care „a făcut un ou” la propriu – un ou mare, de mărimea unui struț, a căzut de sub rochie!

În august 2004 a compus și a cântat „Oceania” pentru ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Atena, piesa fiind inclusă pe cel de-al cincilea ei album, „Medúlla”, lansat la aproximativ două săptămâni după ceremonie. Albumul a fost realizat în colaborare cu solista inuită Tanya Tagaq, artistul japonez Dokaka, Robert Wyatt, Rahzel și Mike Patton.

A scris melodia „Bedtime Story” pentru albumul Bedtime Stories al Madonnei și deși diva pop a rugat-o să cânte melodia împreună cu ea, conform IMDb.com, Björk a refuzat.

Videoclipul „It’s Oh So Quiet”, regizat de Spike Jonze în 1995, s-a clasat pe locul 50 în topul VH1 100 Greatest Videos, piesa fiind înregistrată inițial de cântăreața Betty Hutton, în 1951.

Conform unei legende urbane, scrie tot IMDb.com, guvernul islandez i-a dăruit insula Elliðaey în semn de recunoaștere a contribuției sale la promovarea țării în străinătate.

A fost clasată pe locul 36 în topul celor mai mari 100 de femei din Rock N Roll realizat de VH1 și, deși a fost nominalizată de 16 ori pentru un premiu Grammy, nu a câștigat niciodată.

Björk s-a căsătorit în 1985, la vârsta de 20 de ani, cu solistul și compozitorul Þór Eldon, de care a divorțat un an mai târziu. Cu toate acestea, la 8 octombrie 1986, cei doi au devenit părinții lui Sindri Eldon Þórsson, în prezent activ în industria muzicală și a filmului.

La începutul anilor 2000, s-a implicat într-o relație cu artistul și regizorul american Matthew Barney, în 2002, Björk a născut-o pe fiica lor, Ísadóra Bjarkardóttir Barney, iar în 2013 cei doi au pus punct relației lor. În prezent, partener îi este Aleph Molinari, economist, curator cultural, fotograf și editor.

Surse:

https://www.imdb.com/name/nm0001951/

https://faroutmagazine.co.uk/Björk-stalker-acid-letterbomb-ricardo-lopez/

https://www.britannica.com/biography/Björk

Vă mai recomandăm să citiți și:

Vioara care a sfidat Auschwitz. Cum a salvat-o muzica pe Anita Lasker-Wallfisch

Muzica ne face să ne mișcăm chiar și atunci când nu ne place

Marianne Faithfull, rebela muzicii britanice

David Lynch și universul muzical: „Îmi place să îl numesc experimentare”. „Muzica e magie”