Marcel Duchamp, artistul care a lăsat lumea perplexă. A dat șah mat artei

În 1917, un pisoar din porțelan semnat „R. Mutt” a declanșat una dintre cele mai aprinse dezbateri din istoria artei. Respins de juriul unei expoziții de artă și considerat o glumă, Fountain, căci astfel era numit pisoarul, a devenit opera definitorie a lui Marcel Duchamp – un om care a îndrăznit să întrebe „Ce este arta?” și care a remodelat răspunsul pentru totdeauna. Duchamp a fost artistul care a provocat continuu, a inspirat și a derutat, dovedind că ideile sale radicale erau poate înaintea timpului lor, având în vedere faptul că unii nu au reușit, la acea vreme (și poate nici acum) să-i înțeleagă arta.

Marcel Duchamp era, de fapt, la fel de greu de cuprins în cuvinte ca și arta lui. Rafinat în gândire și radical în gest, el a mutat accentul de pe frumusețea vizibilă pe ideea din spatele obiectului. Pentru el, o operă putea fi o roată de bicicletă, o sticlă sau un pisoar – atât timp cât gestul artistic era intenția de a le privi altfel. A sfidat convențiile, a renunțat la pictură în favoarea șahului, pe care îl considera o formă de gândire estetică, iar ultima sa lucrare, pregătită în secret și dezvăluită abia după moarte, a răsturnat din nou toate așteptările lumii artei.

• Micile ritualuri care aprind spiritul Crăciunului
• Arta mesei festive sau când adevărata sărbătoare începe cu rolul gazdei

Născut în Normandia, Franța, la 28 iulie 1887, Marcel Duchamp a crescut într-o familie creativă. Frații săi – pictorul Jacques Villon și sculptorul Raymond Duchamp-Villon – erau artiști celebri, dar Marcel a urmat o cale rebelă. Lucrări timpurii precum Nud coborând pe scări (1912) sugerează disprețul său pentru convenții. Pictura a provocat un scandal la Armory Show din New York în 1913. Criticii au numit-o „o explozie într-o fabrică de șindrilă”, dar a fost vândută pentru suma astronomică, atunci, de 324 de dolari, consolidând notorietatea lui Duchamp.

Până în 1913, Duchamp începuse să se distanțeze de arta tradițională. A renunțat la pictură la vârsta de 25 de ani, declarând: „Eram interesat de idei, nu doar de produse vizuale”. În schimb, s-a orientat către „readymades” – obiecte obișnuite refolosite ca artă.

De la roți de bicicletă la urinare

Primul readymade al lui Duchamp, Bicycle Wheel (1913), era o roată montată pe un scaun. Nu era menită să fie frumoasă; era o declarație filosofică. După cum a explicat chiar el, „am vrut să pun arta din nou în slujba minții”.

Însă Fountain (1917) a fost cea care a devenit capodopera sa. Achiziționat de la un furnizor de instalații sanitare și semnat sub pseudonim, urinarul a fost prezentat la expoziția Society of Independent Artists din New York. Consiliul de administrație, deși pretindea că acceptă toate lucrările, a ascuns-o. Duchamp a demisionat în semn de protest, iar controversa a ținut prima pagină a ziarelor.

De ce un pisoar? Duchamp urmărea să demonteze elitismul lumii artei. Selectând un obiect produs în masă, el a pus la îndoială rolul mâinii artistului și sfințenia „originalității”. După cum a glumit, „arta este fie plagiat, fie revoluție”.

„Greva artistică” de 25 de ani a lui Duchamp

După Fountain, Duchamp s-a aplecat asupra rolului său de șmecher al lumii artei. A creat L.H.O.O.Q. (1919), o carte poștală cu Mona Lisa desfigurată, având mustață și cioc. Când este pronunțat în franceză, titlul sună ca „Elle a chaud au cul” („Are un fund fierbinte”), batjocorind atât idolatria renascentistă, cât și tabuurile societății.

În anii 1920, Duchamp pretindea că va abandona complet arta pentru șah, numindu-l „mai pur” și „necomercial”. A participat la turnee, a scris o rubrică de șah și chiar a reprezentat Franța la Olimpiada din 1933. Cu toate acestea, persistau zvonurile că lucra în secret la ceva monumental.

Étant Donnés: capodopera secretă

În 1969, la un an după moartea lui Duchamp, Muzeul de Artă din Philadelphia a dezvăluit ultima sa lucrare: Étant Donnés (date: 1. Cascada, 2. Gazul iluminator). Instalația, ascunsă publicului timp de peste 20 de ani, era o dioramă peep-show a unei femei goale întinsă într-un peisaj suprarealist.

(Diorama, așa cum îl definește Dex, este un tablou de mari dimensiuni alcătuit din mai multe planuri, așezat într-o sală obscură și care, sub efectul unui joc de lumini, dă spectatorului impresia realității).

Duchamp a construit-o în secret, piesă cu piesă, în atelierul său din New York. Detaliile minuțioase ale lucrării – apă curgătoare, o lampă de gaz pâlpâind – contrastau puternic cu gesturile sale anti-artistice anterioare. Étant Donnés a forțat criticii să reconcilieze moștenirea lui Duchamp: a fost acesta un farsor conceptual sau un meșteșugar tradițional în suflet?

Contradicțiile lui Duchamp sunt esențiale pentru relevanța sa. A respins piața de artă, dar a devenit unul dintre cele mai valoroase simboluri ale acesteia (o pictură din 1912 s-a vândut cu 1,7 milioane de dolari în 2023). A sfidat conformismul din muzeele vremii sale, dar operele lui sunt acum bijuteriile coroanei acestora.

Marcel Duchamp, pictor, sculptor, jucător de șah și scriitor francez a cărui operă este asociată cu dadaismul, cubismul și arta conceptuală, a murit la 2 octombrie 1968, la vârsta de 81 de ani.

Sursa:

https://www.britannica.com/biography/Marcel-Duchamp

Vă mai recomandăm să citiți și:

Artistul care a creat „banana lipită cu bandă adezivă” scoate la licitație o toaletă din aur masiv

15 artiști faimoși cu legături surprinzătoare cu comunismul. De la Chaplin la Picasso

Salon des Refusés – Salonul Refuzaților. Cum artiștii respinși au sfidat sistemul

Povestea lui Chris Burden, artistul care a supraviețuit propriei arte