Cel mai probabil, toată lumea a auzit (sau va auzi la un moment dat în viață) de Albert Einstein, cel mai important fizician al secolului XX care în cele din urmă și-a depășit profesia și a ajuns o celebritate în adevăratul sens al cuvântului.
Totuși, un nume de care foarte puțini au auzit este Alexander Grothendieck. La fel ca influența avută de Einstein asupra fizicii, Grothendieck a avut un rol similar în transformarea unui alt domeniu: matematica.
Din păcate, matematicianul Grothendieck nu a trezit interesul publicului la fel cum a reușit să o facă Einstein. Este de la sine înțeles că nici ideile lui Einstein despre natura spațiului-timp și Univers nu erau foarte accesibile omului de rând, însă fizicianul avea un fel de a povesti care-i făcea munca mai digerabilă pentru necunoscători, relatează NewScientist.
Grothendieck, un adevărat titan al matematicii, este cel mai cunoscut pentru faptul că a redefinit bazele geometriei algebrice, domeniu care are de-a face cu relația dintre ecuațiile algebrice și formele.
Unul dintre primii oameni care au început să formalizeze această relație dintre algebră și geometrie a fost filosoful René Descartes. Matematicienii adoră să generalizeze, în sensul că preiau o idee și o extind pe cât posibil, astfel ajungând la conexiuni care nu erau vizibile până atunci, iar Grothendieck se pricepea de minune la asta.
S-a născut la 28 martie 1928, în Berlin. Părinții lui erau adepți ai anarhismului. Tatăl său, Alexander „Sascha” Schapiro, era evreu hasidic și fusese încarcerat în Rusia înainte să ajungă în Germania în 1922, iar mama sa, Johanna „Hanka” Grothendieck, provenea dintr-o familie germană protestantă și era jurnalistă.
Capacitatea lui Grothendieck pentru gândire critică este legendară, potrivit The Guardian. Acesta folosea foarte rar ecuații pentru a rezolva adevăruri matematice. În schimb, intuia structura conceptuală generală din jurul acestora pentru a ajunge simultan la toate soluțiile. Grothendieck avea și o comparație pentru metoda sa, anume aceea de a folosi un ciocan pentru a sparge o nucă versus înmuierea nucii în apă și așteptând ca aceasta să se deschidă singură. „A fost mai presus de toate un gânditor și un scriitor, care a decis să-și folosească geniul în matematică. Metoda sa era cea a unui filosof, în sensul că era mai important modul în care ajungea la rezultate față de rezultatele în sine”, explică Olivia Caramello, matematician și susținător al lui Grothendieck.
Totuși, în pofida influenței sale vaste asupra matematicii, Grothendieck nu dorea să fie în centrul atenției. Era un pacifist declarat, astfel că, în 1966, a refuzat să participe la o ceremonie în onoarea sa, la care urma să primească Medalia Fields, una dintre cele mai înalte onoruri din domeniul matematicii, pentru că evenimentul era organizat la Moscova, iar el era opus acțiunilor militare ale Uniunii Sovietice (la fel cum de altfel se opunea acțiunilor Armatei SUA). „Fertilitatea este măsurată prin urmași, nu prin onoruri”, a spus Grothendieck, cel mai probabil referindu-se că ar prefera ca munca să vorbească de la sine.
În 1970, Grothendieck a abandonat mediul academic, precum și postul său de la Institutul de Studii Științifice Avansate (IHÉS) din Franța (o formă de protest față de finanțările militare ale instituției). La început, acesta și-a continuat cercetările în matematică de unul singur, însă a devenit din ce în ce mai izolat.
În 1986, Grothendieck și-a scris autobiografia, „Recoltes et Semailles”, povestind despre experiența în domeniul matematicii și deziluzia sa despre comunitatea științifică. În următorul an, a scris un manuscris filosofic numit „Cheia Viselor”, în care descria cum Dumnezeu îi trimitea vise profetice. Ambele lucrări au circulat în rândul matematicienilor dar au fost publicate mulți ani mai târziu.
În următorul deceniu, Grothendieck s-a retras tot mai mult din societate. A trăit într-un sat izolat din Franța, iar la un moment dat a încercat să supraviețuiască doar cu supă de gălbenele până când localnicii au intervenit. Mulți cred că a continuat să scrie despre matematică și filosofie, însă nimic nu a fost publicat. De altfel, în 2010, a trimis scrisori prin care cerea ca nicio lucrare să-i fie publicată. Astfel, în ciuda tuturor conexiunilor făcute în matematică, Grothendieck le-a respins pe cele din lumea reală. A murit în 2014, lăsând în urmă o moștenire vastă.
Omul care a revoluţionat matematica. Cum a reuşit Leonhard Euler să schimbe ştiinţele exacte?
Care specie umană a folosit matematică pentru prima dată?
Un matematician a reușit să rezolve o problemă veche de 60 de ani