Home » Cultură » Lumea care nu va fi

Lumea care nu va fi

Lumea care nu va fi
Publicat: 31.05.2007
Nu chiar totul va fi posibil peste 23 de ani. Nu cred ca vom avea cipuri implantate in frunte pentru a fi monitorizati de un computer central, clona cibernetica de peste timp a lui Big Brother.

Tot asa, nu pot admite, nici in cele mai negre visuri, ca vom fi parte a unui Regim Islamic Planetar sau a oricarei alte forme de agregare transcontinentala, desi vor exista conflicte generate de raportul dintre venitul global si dinamica populatiei (34,5% dintre locuitorii planetei vor fi islamici, dar vor avea acces la doar 3,5% din venituri, in timp ce europenii vor reprezenta 14% din populatia globala, insa vor beneficia de 22% dintre venituri). 

Nu va functiona nici un guvern mondial sau, macar, vreo comisie multinationala care sa poata decide la nivel panafrican, panasiatic sau panlatinoamerican. Mai mult, e posibil ca multe dintre formele organizationale suprastatale care functioneaza azi – de tip Comunitatea Europeana sau ONU – sa fie golite de sens, iar natiunile sa renasca, multe dintre ele pe alte criterii decat cele considerate definitorii astazi. 

Unii sociofuturologi considera ca, in 2030, ii va fi extrem de greu Chinei (a carei economie o va fi depasit pe cea a Japoniei, conform lui Robert A. Mundell) sa supravietuiasca in formula de azi si, aidoma URSS-ului dupa 1989, se va descompune in mai multe tari si tarisoare, cum ar fi Taiwan (neintegrata inca in Marea China), Tibet, Xingjiang sau Mongolia Interioara. Nu doar factorul nationalist ar putea conta (minoritatile din China sau din India, bunaoara, vor atinge si depasi, separat, pragul de 100 de milioane de oameni), ci si ratiuni de ordin economic, religios (o treime din populatie ar putea fi crestina, iar un alt procent semnificativ ar putea adera la secta Falun Gong, ca­re practica forme de meditatie de in­spi­ratie budista), de mediu sau dispari­tatea flagranta a veniturilor intre difer­i­te­le regiuni ale unitatilor statale actuale. Totusi, daca unele dintre sta­te­le-ma­mut de azi sunt amenintate cu dis­pa­ritia sau cu diminuarea progre­siva, in anumite zone ale lumii (cum ar fi Maghrebul, Africa Subsahariana, America Latina, Caraibe sau Pacific) vom asista, dimpotriva, la noi forme de agregare statala, pe criterii lingvistice sau economice. 

Europa va reprezenta cazul cel mai complex, orgoliile nationaliste facand pandant exploziv cu unionismul de tip Maastricht. Cel mai probabil, se va face apel la un federalism cu grade mari de autonomie, iar unele enclave – cum ar fi Elvetia – vor continua sa reziste presiunilor aglutinante.

Indiferent de cupola statala sub care ne vom aciua, nu vom renunta la cartea de hartie in favoarea celei de pe Internet, cum nu vom abandona sportul sau diferitele hobby-uri in favoarea satisfactiilor de substituire oferite de avatarii din Second Life. De altfel, cred ca nu vom face din Internet o interfata reala a omului cu constiinta lui, iar trendul va fi unul de reintoarcere la individualitate si specificitate, nu de masificare distructiva. Asta, in primul rand, pentru ca Internetul nu tine de foame, iar in 2030 resursele alimentare ar putea sa nu mai fie suficiente decat, sa zicem, pentru nivelul mediu de hranire al unui indian sarac din ziua de azi. Oamenii vor fi obligati sa se reintoarca la natura sau, ma rog, la ceea ce va mai fi ramas din ea atunci. Iar mancarea nesintetica, tot mai greu de procurat, nu va fi platita cu o moneda universala electronica. Vor reinvia anumite forme de troc, iar prostitutia – deloc virtuala – va fi una dintre acestea. Sexul va continua sa joace un rol motrice in evolutia culturii si civilizatiei, insa, in egala masura, prejudecatile legate de el se vor acutiza: de pilda, membrii comunitatilor LGBT (Lesbian-Gay-Bisexual-Transexual), chiar daca se vor putea casatori cu acte in regula, vor putea infia copii si vor avea drept de mostenire in tarile nonislamice, nu vor primi si dreptul de a se clona…

Insa, indiferent de contextul epidemic ori de infometarea cronica, unificarea mondiala nu va avea loc pana in 2030. De altfel, 2030 va fi doar anul stabilit conventional de civilizatiile crestine. In calendarul armean va fi anul 1479, in cel Ab urbe condita (de la crearea Romei) va fi 2783, in cel Baha’i 186-187, in cel budist 2574, in cel chinezesc 4666-4667, in cel copt 1746-1747, in cel etiopian 2022-2023, in cel evreiesc 5790-5791, in diferitele calendare hinduse va fi 1952-1953, 2085-2086 sau 5131-5132, in cel iranian 1408-1409, in cel islamic 1451-1452, in cele japoneze 42, 2690 sau, chiar, 12030, in cel coreean 4363 si, in fine, in cel solar thailandez 2573. De fapt, anul nu e batut in cuie nici pentru toate calendarele crestine. Anul 2030 este valabil doar pentru calendarul grego­rian, fiindca in cel iulian va fi fost deja 2075…

Tags:
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce unii oameni caută filme de groază, deși știu că îi vor speria?
De ce unii oameni caută filme de groază, deși știu că îi vor speria?
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Au construit mesopotamienii o baterie cu aproape 2.000 de ani înaintea lui Volta? Misterul „bateriei din Bagdad”
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
Cum a ajuns lumea să mănânce fără să coboare din mașină? Istoria neașteptată a restaurantelor drive-thru
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
De ce continuăm să facem lucruri despre care știm că ne fac rău? Creierul preferă adesea recompensa de acum
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Când au început oamenii să vorbească? Ce pot spune cercetătorii despre originea limbajului
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Ce miros aveau parfumurile egiptenilor acum 3.500 de ani? Cercetătorii încearcă să le recreeze
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Donald Trump s-a autointitulat „cel mai bun președinte” din istoria SUA
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Surpriza dintr-o grădină de lângă Strasbourg: Ce fel de păianjen și-a făcut apariția?
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau lucruri proaste
Omul care a făcut din regele Ludovic al XIV unul dintre cei mai puternici monarhi. Cum îi pedepsea pe cei care fabricau ...
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
De ce uneori copiii încalță pantofii părinților?
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Un îndulcitor folosit în alimente, guma de mestecat și pasta de dinți ar putea crește riscul de AVC
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Statele Unite au încheiat „cel mai mare acord petrolier din istoria lumii”, a anunțat Donald Trump
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii
Un vaccin deja în circulație ar putea funcționa și împotriva demenței, au descoperit cercetătorii
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă