Virgin, marca tuturor posibilitatilor

La inceputul lui 1992, Virgin Atlantic era tot mai aproape de faliment. Fara alta optiune, Branson a acceptat oferta finala a celor de la Thorn EMI: 1 miliard de dolari pentru Virgin Music. Virgin Atlantic s-a salvat, insa conflictul cu British Airways a incetat abia spre sfarsitul anului, cand, pentru a evita un proces de calomnie, British Airways a acceptat sa-i plateasca lui Branson 500.000 de lire sterline. Cu tancul prin New York In 1993, vanzarile cumulate realizate de grupul Virgin au depasit pragul de 1 miliard de dolari. Situatia financiara a companiilor Virgin era stabila, iar dupa vanzarea lui Virgin Music, Richard Branson ramasese cu destui bani pentru a extinde numele Virgin si la alte domenii.

Astfel, plecand de la ideea ca un brand puternic poate vinde practic orice, Branson a lansat sub numele Virgin peste 170 de noi companii, de la cele de servicii matrimoniale, la cele de servicii financiare si de la firme de transporturi feroviare, la o noua casa de discuri. De exemplu, in noiembrie 1994 a lansat bautura racoritoare Virgin Cola, pe care a pozitionat-o in concurenta directa cu Coca-Cola si Pepsi. Decizia lui Branson de a intra pe piata bauturilor racoritoare s-a bazat pe trei factori: cooptarea celor mai buni specialisti, utilizarea marcii Virgin si asumarea unui risc fiananciar redus.

• Lys Assia, prima câștigătoare la Eurovision
• Test de cultură generală. Care este cea mai practicată religie din lume?

Practic, cheltuielile de productie pentru Virgin Cola nu aveau cum sa fie prea mari, iar notorietatea marcii era deja asigurata. Patru ani mai tarziu, Virgin Cola a fost lansata si in Statele Unite, iar Branson a avut grija sa capteze atentia presei facandu-si intrarea in piata Times Square din New York la bordul unui tanc, cu care a dinamitat simbolic re­clama Coca-Cola amplasata in acel loc.

Pentru merite deosebite in activitatea de antreprenoriat, Richard Branson a primit, in 1999, titlul de cavaler. In acest moment, se estimeaza ca averea lui depaseste 1 miliard de dolari, Branson fiind unul dintre cei mai admirati oameni de afaceri din Marea Britanie.

Foto: Guliver

FACTS

Prima companie Virgin a aparut la Londra in 1970, sub numele de Virgin Mail Order Records, si distribuia prin posta discuri cu muzica, la preturi reduse. Guvernul britanic tocmai abrogase acordul de mentinere a preturilor en detail, dar nici un magazin nu a profitat de acest lucru pentru a micsora preturile.

In schimb, Richard Branson (20 de ani) a vazut in asta o oportunitate de afaceri ispititoare. Operatiunile au demarat sub numele de Virgin si, in scurt timp, afluxul de comenzi a ajuns mai mare decat anticipase Branson initial. In anul urmator, dupa ce compania a ajuns in pragul falimentului din cauza unei greve a lucratorilor postali, Branson si asociatii sai au hotarat sa-si deschida propriul magazin de muzica. Prima locatie s-a aflat in Oxford Street, deasupra unui magazin de pantofi, iar in loc de chirie proprietarul a primit asigurarea ca magazinul de discuri Virgin va atrage atat de multi oameni, incat vanzarile de pantofi vor creste spectaculos. De la bun inceput, Virgin a fost promovat ca un loc in care oamenii nu dau buzna doar pentru a cumpara discuri, ci si pentru a asculta muzica impreuna. Selectia titlurilor oferite se remarca printr-un anumit elitism si se refuza in mod deliberat promovarea unor staruri la moda care nu se potriveau cu stilul Virgin.

Astfel, in scurt timp, magazinele Virgin au devenit o destinatie obligatorie pentru pasionatii de muzica, iar la doi ani de la lansare, Virgin era deja unul dintre cele mai mari lanturi de magazine de discuri din Marea Britanie. Venise timpul sa se treaca la urmatoarea etapa: casa de discuri Virgin. De la hippie la punk Primul artist produs de casa de discuri Virgin Music a fost Mike Oldfield, cu celebrul album Tubular Bells, lansat in mai 1973. Dupa ce Richard Branson a convins un post de radio sa difuzeze in intregime cele 45 de minute de muzica de pe Tubular Bells, vanzarile au crescut spectaculos.

In urmatorii patru ani, principala sursa de profit pentru Virgin Music au fost vanzarile realizate de Mike Oldfield cu Tubular Bells si apoi cu Hergest Ridge si Ommadawn. Banii au fost investiti pentru producerea unor trupe noi si, deja in 1976, Virgin Music ajunsese sa aiba un catalog plin cu muzica de calitate, desi cu prea putine nume care sa vanda suficient. In plus, noua moda in muzica se afla sub semnul punk-ului agresiv, in timp ce Virgin Music era perceputa mai degraba ca o casa de discuri hippie.

Solutia s-a numit Sex Pistols, trupa cu care Virgin Music a semnat in 1977 un contract si care a readus casa de discuri in circuitul muzical. Manifestarile publice marca Sex Pistols erau suficient de controversate pentru a atrage atentia presei, fapt care nu numai ca a contribuit la cresterea vanzarilor, dar a si facut ca Virgin Music sa devina, spre sfarsitul anilor ’70, o casa de discuri de renume international, cu un portofoliu de invidiat.