La Balcic, inima mea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

EXPERTS
Dupa Razboiul de Independenta (1877-1878), Rusia a planuit sa dea intreaga Dobroge Romaniei, drept compensatie pentru ocuparea sudului Basarabiei; ulterior, insa, s-a razgandit, asa incat Cadrilaterul i-a ramas Bulgariei. La 1912, componenta populatiei acestei regiuni se prezenta in felul urmator: 48% turco-tatari, 43% bulgari si doar 2,3% romani.

Un an mai tarziu, prin Pacea de la Bucuresti, Romania a obtinut Cadrilaterul, in special pe baza unor considerente strategice si de echilibru regional. Aceasta situatie a condus la decizia Bulgariei de a intra in primul Razboi Mondial de partea Puterilor Centrale si de a sili Romania sa lupte pe doua fronturi, cu consecintele de rigoare. Intre cele doua razboaie, ponderea romanilor in Cadrilater a crescut, ajungand la 29%, mai ales datorita afluxului de macedoromani (peste 80.000), veniti din Grecia dupa anul 1925.

Macedoromanii au intemeiat comune infloritoare, precum Gramostea, Regina Maria sau General Dragalina. Regina Maria, impresionata de farmecul locurilor, a dat unda verde construirii Palatului de la Balcic, in a carui capela, Stella Maris, i-a fost depusa inima, conform dorintei ei testamentare, in 1938.

In nefastul an 1940, pe 7 septembrie, s-a semnat la Craiova tratatul prin care Romania a cedat Cadrilaterul Bulgariei. A avut loc si un transfer de populatii, 61.000 de bulgari parasind Romania si peste 100.000 de romani trecand din Cadrilater in tara-mama.

Lipsita oarecum de motivatiile istorica si nationala, ca si de tragismul situatiei prin care au trecut Basarabia, Bucovina de Nord si Transilvania, problema Cadrilaterului pare a fi astazi o rana deja inchisa a istoriei.

FACTS