La Balcic, inima mea

EXPERTS
Dupa Razboiul de Independenta (1877-1878), Rusia a planuit sa dea intreaga Dobroge Romaniei, drept compensatie pentru ocuparea sudului Basarabiei; ulterior, insa, s-a razgandit, asa incat Cadrilaterul i-a ramas Bulgariei. La 1912, componenta populatiei acestei regiuni se prezenta in felul urmator: 48% turco-tatari, 43% bulgari si doar 2,3% romani.

Un an mai tarziu, prin Pacea de la Bucuresti, Romania a obtinut Cadrilaterul, in special pe baza unor considerente strategice si de echilibru regional. Aceasta situatie a condus la decizia Bulgariei de a intra in primul Razboi Mondial de partea Puterilor Centrale si de a sili Romania sa lupte pe doua fronturi, cu consecintele de rigoare. Intre cele doua razboaie, ponderea romanilor in Cadrilater a crescut, ajungand la 29%, mai ales datorita afluxului de macedoromani (peste 80.000), veniti din Grecia dupa anul 1925.

• Noi localităţi din România au devenit staţiuni turistice
• Au început lucrările de restaurare a Cazinoului din Constanţa după 7 ani de chin birocratic

Macedoromanii au intemeiat comune infloritoare, precum Gramostea, Regina Maria sau General Dragalina. Regina Maria, impresionata de farmecul locurilor, a dat unda verde construirii Palatului de la Balcic, in a carui capela, Stella Maris, i-a fost depusa inima, conform dorintei ei testamentare, in 1938.

In nefastul an 1940, pe 7 septembrie, s-a semnat la Craiova tratatul prin care Romania a cedat Cadrilaterul Bulgariei. A avut loc si un transfer de populatii, 61.000 de bulgari parasind Romania si peste 100.000 de romani trecand din Cadrilater in tara-mama.

Lipsita oarecum de motivatiile istorica si nationala, ca si de tragismul situatiei prin care au trecut Basarabia, Bucovina de Nord si Transilvania, problema Cadrilaterului pare a fi astazi o rana deja inchisa a istoriei.

FACTS