Prima pagină Maratoanele Descopera Descoperă istoria românilor

Povestea lui Pazvante Chioru’

Nicu Parlog | 12.10.2009 | ● Vizualizări: 4869
Povestea lui Pazvante Chioru’      Pazvante Chioru', Iancu Jianu, fanariot, pasa, Vidin, Pazvante, haiduc, pazvangiu, inchisoare, Dunare, Imperiul Otoman + zoom
Galerie foto (1)

Acum mai bine de 200 de ani ispravile unui pasa rebel zguduiau provinciile balcanice ale Imperiului Otoman. Ecouri ale acelor vremuri s-au pastrat pana in zilele noastre sub forma unei expresii care ne trimite cu gandul la o perioada istorica indepartata si anacronica. Putin se cunoaste in prezent despre personajul istoric Pazvante. Viata si ispravile sale au fost insa strans legate de suferintele romanilor de pe malurile Dunarii, iar sfarsitul sau a fost pe masura vietii sale…

Viata si ispravile celui care a dat limbii romane una dintrecele mai vechi expresii, des uzitata si in prezent, sunt atipicepentru majoritatea pasalelor care au servit de generatii intregiinteresele Inaltei Porti. De fapt, indrazneala de neconceput pentruun supus al sultanului din acele timpuri l-a dus pe pasa Pazvantedirect in cartile de istorie turcesti, el ramanand pana astazisingurul pasa care a indraznit sa se revolte contra autoritatiisupreme de la Stambul si sa creeze un adevarat "stat" independent,cu capitala la Vidin, relatii diplomatice private si monedaproprie. Pentru istoricii pasionati, Pazvante este si astazi opersonalitate greu de etichetat. Diplomat, egocentrist, maniac,fanatic, lingusitor, sadic, prieten fidel, nostalgic, invatat,vizionar, haimana, arivist, complexat, depresiv, ambitios, misogin,razbunator, el intruchipeaza perfect figura dusa pana la extrem alunui slujbas de rangul doi din Balcanii inceputului de secol19.

Baiatul dinBalcani

Undeva prin iarna anului 1758, se nastea intr-un satuc dinvilayet-ul Bosniei, un copil a carui faima de mai tarziu vastraluci putin dar intens in noianul de intrigi si taifasuri carezugraveste perfect imaginea unui Imperiu Otoman a carui steaincepea sa apuna. Orfan de tata de la o varsta frageda, micutulOsman, duce in spate o zestre genetica diversa si un caracterpestrit si maleabil cum numai Balcanii puteau da nastere in acelevremuri. Exista o sursa conform carora Osman era fiul uneifamilii de romani din Valea Timocului, trecuti la Islam din simplulmotiv ca astfel erau scutiti de taxele comerciale percepute deturci cetatenilor non-musulmani din provinciile stapanite deei. Nu exista, insa, mai multe izvoare care sa confirmeipoteza originii romanesti. Astfel, se pare ca bunicul sau facuseparte din garzile de akingii bosniaci ale orasului Sofia. De aicirezulta, de fapt, al doilea nume al tanarului Osman, Pazvantoglu, oderivatie a poreclei Pasban-Oglu, adica fiul gardianului. Buniculsau era nascut in Bosnia din tata turc si mama croata. Mama sa avearadacini amestecate, rudele dupa bunica fiind formate din albanezi,evrei, sarbi, bulgari si turci. Tipic balcanic!

Dupa moartea timpurie a tatalui, Osman ajunge in grija buniculuisau. Alaturi de acesta deprinde arta armelor, isi insuseste primelenotiuni de politica si se apuca de camatarie. Cum pentru oricecredincios musulman, camataria este o indeletnicire strictinterzisa de perceptele religioase, Osman se afla pentru prima datain viata in fata pericolului de a sfarsi in streang. Prins deautoritatile turce, are de ales intre spanzuratoare si exil. Inurma interventiilor bunicului si datorita mitei avansate de acestajudecatorilor, Osman scapa de la moarte si fuge intr-o noapte dininchisoarea din Sofia unde, spre norocul sau, o parte dintregardieni erau vechi cunostinte ale bunicului. Cateva zile maitarziu, Osman Pazvantoglu strabate pe furis, intr-o barca, apeleDunarii si ajunge in Tara Romaneasca. Aici, dupa multe peripetii,datorate caracterului sau bataios si a catorva scandaluri datorateescrocarii unor boieri, Pazvantoglu ajunge sa frecventeze cercul deapropiati ai domnitorului muntean de origine fanariota, NicolaeMavrogheni.

Politichie, smecherie, talharie…

Aflat in element propriu printre demnitarii fanarioti careparazitau Tara Romaneasca, Pazvantoglu este brusc inflacarat deideea de a ajunge sef al garzilor domnitorului. Pentru inceput seangajeaza in paza palatului domnesc din Bucuresti, oferindu-siserviciile ca simplu mercenar. Ajutat de insistenta si ambitianativa, dublate de numeroase pungi de galbeni, Pazvantogluavanseaza, ajungand in doar doi ani sef al garzilor personale dearnauti ale domnitorului Mavrogheni. Fire sensibila, simteo stranie atractie pentru poezie, astfel ajunge sa il cunoasca sisa se imprieteneasca cu renumitul poet revolutionar grec de originearomana, Rigas Feraios. Atras de frumusetea domnitelorromance de la curte, Pazvante, dupa cum l-au denumit romanii, esterespins de o asa numita jupanita Anica. Pazvante cade intr-odepresie care l-a tinut la pat timp de doua luni. Ridicandu-se plinde razbunare, dezvolta o ura bolnava impotriva femeilor, ura careva fi concretizata mai tarziu, in timpul raidurilor de jafefectuate in Valahia, cand personal indeamna hoardele de pazvangiisa siluiasca orice femeie romanca intalnita in cale, indiferent devarsta sau rang social.

Pofta de glorie si marire a lui Pazvante nu mai putea fi tinuta infrau astfel incat, in scurt timp, ajunge sa comploteze cu boieriifanarioti, mazilirea lui Mavrogheni. Acesta afla si, turbat defurie, ordona decapitarea lui Pazvante pe o platforma construitaundeva in apropiere de Strada Lipscani. Nesabuitul aventurierbosniac este salvat de la moarte, in ultima instanta, de catreinterventia lui Rigas Feraios, interventie dublata de o sumaconsiderabila de bani platita in prealabil de acesta domnitoruluiMavrogheni. Pazvante trece inapoi Dunarea si organizeaza obanda de turci si albanezi cu care incepe sa jefuiasca sistematicBalcanii in lung si in lat. Reuseste astfel sa stranga o sumaconsiderabila de bani pe care o va trimite direct sultanului Selim,impreuna cu asigurarea ca daca va fi pus aga, va dubla peschesultrimis Inaltei Porti. Sultanul accepta momeala, iarPazvante devine aga. Nemultumit, doreste sa ajunga pasa in cel maiscurt timp. Cum politica de la Stambul era indiferenta lainsistentele lui, el strange o armata de mercenari adusi din toatecolturile Europei si se rascoala impotriva stapanirii turcesti asultanului Selim al treilea.

Pazvante nu mai poate fi oprit. In nebunia sa creaza un statindependent cu capitala la Vidin si se autoproclama pasa. Fascinatde puterile occidentale, dezvolta relatii diplomatice cu toatetarile din jur, ajungand chiar sa-si deschida un consulat inRepublica Franceza! In anul 1798, Pazvante stapanea deja unteritoriu marginit de Dunare, Muntii Balcani, cetatea Belgraduluisi orasul Varna. Dus de val, nu se lasa pana nu ajunge sa batamoneda proprie care pe o parte il infatisa, iar pe cealalta aveagravata puscaria din Sofia.

Jaf si durere inValahia



Sultanul nu putea lasa nepedepsita indrazneala nebuna a luiPazvante astfel incat, in anul 1798, trimite o expeditie militarade pedepsire compusa din 100.000 de oameni condusa de aga HuseinKukuc.
In mod bizar, armata lui Kucuk nu reuseste sa cucereasca Vidinulsi, implicit, sa-l captureze pe Pazvante. Pus in fataacestei situatii, aga Kucuk da vina pe domnitorul fanariot din TaraRomaneasca, Constantin Hangerli, pe care il acuza ca nu i-aaprovizionat suficient armata. Hangerli trebuie saplateasca oalele sparte. In consecinta, sultanul emite un firman demazilire si executie a domnitorului fanariot, act dus laindeplinire de aga Kucuk la data de 18 februarie 1799. In varaaceluiasi an, sultanul decide sa-l ierte pe Pazvante si sehotaraste sa-l numeasca, in sfarsit, pasa de Vidin, impresionat deambitia de neoprit a baiatului din Balcani.

Stapanit de o sete nestinsa de bani si bunuri, Pazvante inteprindeunele dintre cele mai crunte expeditii de jaf si distrugere dinintreaga istorie a Tarii Romanesti. Bolnav de ura, nu semultumeste cu jefuirea satelor si targurilor, ci ordona incendiereaacestora. Astfel de fapte, alaturi de siluirea femeilor si ucidereabarbatilor, duc la intarirea sentimentului antiotoman printreromani precum si la constituirea primelor cete de haiduci,organizate pe sistem militar, din Tara Romaneasca. In anul1800 trupele sale, denumite pazvangii, jefuiesc si incendiazaCraiova, dintre cele circa 7000 de case de la aceea vreme doar 300fiind salvate de incendiu. Acesta situatie a dus la un faptstraniu: depasit total de realitate, domnitorul fanariot AlexandruMoruzi isi cere singur automazilirea! In ianuarie 1802, Bucurestiisunt terorizati la aflarea vestii ca Pazvante si-a trimis trupelespre capitala. Domnitorul Mihail Sutu fuge si ordona garnizoanei dearnauti albanezi sa apere orasul. Acestia se cearta intre ei,fiecare aga albanez dorind sa detina comanda. Bucurestiul cade inanarhie, fiind stapanit de bandele de pazvangii care fraternizeazacu vagabonzii si cersetorii locali. Acesta situatie dramatica iasfarsit odata cu interventia brutala a trupelor turcesti carerestabilesc ordinea.

Mort de mana Jianului?

Distrugerile aduse de Pazvante nu au ramas fara replica.Intr-un episod remarcabil, si din nefericire pea putincunoscut al Istoriei Romanilor, trupele de haiduci olteni condusede Iancu Jianu reusesc sa dea o replica pe masura atacurilorpazvangiilor. Astfel, celebrul haiduc si erou national, IancuJianu, organizeaza o serie de incursiuni de urmarire si pedepsiredincolo de Dunare. Intr-una din inclestari ajunge sa selupte personal cu iataganele cu Pazvante. Cuprins de setearabunarii, Jianu-i scoate un ochi cu iataganul temutului Pazvante,de unde acesta se alege cu porecla de Pazvante Chiorul. Grav ranitde Jianu, el este salvat in ultima instanta de garda sa personala.Supararea peste masura a Jianului este retinuta in unele balade,celebre atat in Romania cat si in Serbia si Bulgaria. Conformversurilor, Jianu ar fi strigat :
"Cu mana asta ti-am scos un ochi, tot cu mana asta teomor, caine de pagan!". Marele nostru haiduc nu seopreste, si alaturi de cetele de panduri olteni continua sa treacaDunarea. In anul 1809, haiducii lui Iancu incendiaza Vidinul siPlevna, ucigand orice turc intalnit in cale, in replica laactiunile lui Pazvante care atacase Craiova si incendiase sateledin Oltenia. Trupele de panduri distrug din temelie raiauaturceasca de la Turnu Magurele care devenise baza favorita deincursiuni a lui Pazvante. Iancu Jianu in persoana aprindefitilul care va arunca in aer moscheea din Turnu Magurele. In urmaacestor lovituri, turcii nu vor mai incerca niciodata construireavreunui edificiu musulman in Valahia.

Sfarsitul lui Pazvante este neclar, existand doua surse careprecizeaza acest acest moment. Intr-una dintre variante, Pazvantemoare la data de 27 ianuarie 1807, otravit de catre medicul evreual orasului Vidin, din ordinul sultanului, varianta putin probabiladatorita faptului ca Pazvante era o sursa importanta de stoarcere abirurilor din Balcani. Mai plauzibila ramane varianta mortii salein urma distrugerii Vidinului de catre Iancu Jianu, care probabilca si-a indeplinit dorinta de a-l ucide pe Pazvante. De altfel,dupa episodul distrugerii Vidinului de catre panduri, nu mai aparenici o referire la Pazvante Chioru', decat o simpla expresie, desfolosita si in zilele noastre…

In orasul Vidin din Bulgaria mai pot fi vazute si astazimoscheea, biblioteca si cazarma construite… pe vremea luiPazvante.