Guglielmo Marconi, inventatorul telegrafiei fără fir. Părintele radioului modern

La 12 decembrie 1901, inginerul și inventatorul italian Guglielmo Marconi realiza prima transmisie radio peste Oceanul Atlantic, marcând un moment crucial în istoria telecomunicațiilor. La vârsta de doar 27 de ani, Marconi a reușit să transmită semnale radio din laboratorul aflat său aflat în Poldhu, Cornwall, Anglia, până în Saint-Jean-de-Terre-Neuve, un oraș situat în provincia canadiană Newfoundland și Labrador.

Acest eveniment a fost posibil datorită inovațiilor aduse de Marconi în domeniul comunicațiilor fără fir. Marconi dezvoltase o serie de tehnologii și echipamente care au permis transmiterea semnalelor radio pe distanțe lungi, una dintre invențiile sale cheie fiind antena direcțională, care a îmbunătățit semnificativ capacitatea de transmisie și recepție a semnalelor radio.

• Cel mai vechi virus uman, descoperit în oase de neanderthalian
• Ziua în care „fecioara din Orleans” a intrat în rândul sfinţilor

Pentru a realiza transmisia peste Oceanul Atlantic, Marconi a construit o stație emițătoare puternică în Poldhu, Cornwall, Anglia, și o stație receptor în Signal Hill, lângă Saint-Jean-de-Terre-Neuve. Semnalul radio a fost transmis pe o frecvență de aproximativ 350 metri și a fost detectat cu succes la distanța de peste 3.500 de kilometri.

Transmisia lui Marconi a arătat că semnalele radio pot fi utilizate pentru a transmite informații la mare distanță, deschizând astfel posibilități nelimitate în domeniul telecomunicațiilor.

După acest succes, Marconi a continuat să își extindă rețeaua de stații radio și să îmbunătățească tehnologia sa, realizând transmisiuni radio peste diferite oceane și continente și contribuind la dezvoltarea sistemelor de comunicații internaționale.

În noua eră, gândirea însăși va fi transmisă prin radio

Guglielmo Giovanni Maria Marconi s-a născut la 25 aprilie 1874, în Bologna, Italia, fiind fiul lui  Giuseppe Marconi, un nobil italian, și al lui Annie Jameson, de origine irlandeză.

Marconi și-a primit educația timpurie acasă, cu meditatori care îi ofereau lecții la diverse materii, dar a frecventat și școli private în Bologna, Florența și Leghorn, studiindu-i, printre alții, pe Maxwell, Hertz, Righi și Lodge.

Primul experiment și plecarea la Londra

În 1895, la vârsta de 21 de ani, Guglielmo Marconi și-a început experimentele de laborator la proprietatea tatălui său din Pontecchio, Italia, iar împreună cu fratele, Alfonso Marconi, a realizat prima transmisie radio pe o distanță de 2 kilometri.

Recepția mesajului transmis de Marconi a fost semnalată de Alfonso prin tragerea unui foc de armă, experimental marcând începutul activității de pionierat a lui Marconi în domeniul comunicațiilor fără fir.

Mutarea în Regatul Unit și sprijinul acordat de Royal Post Office

Un an mai târziu, în 1896, Marconi a decis să se mute în Regatul Unit pentru a-și continua experimentele, considerând că munca sa nu a stârnit interes suficient în Italia și fiind dezamăgit de faptul că autoritățile de acolo i-au ignorat potențialul.

La Londra, Marconi a avut parte de un cu totul alt tratament, fiind primit cu atenție și considerație, directorul Royal Post Office oferindu-i sprijinul financiar necesar pentru eforturile sale de cercetare și dezvoltare a proiectelor. În ciuda informațiilor de mai sus, există surse care sugerează că Marconi, de fapt, nici măcar nu a abordat autoritățile italiene cu privire la proiectul său, optând în schimb să meargă direct la Londra pentru sprijin.

Compania Marconi a fost una dintre cele mai profitabile afaceri din timpul său

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Guglielmo Marconi a fondat Marconi, o companie de pionierat în industria radio, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai prospere întreprinderi ale timpului. La sugestia asistentului său, George Kemp, originar din Cardiff, Marconi a decis că locul potrivit pentru a-și testa experimentul să fie Canalul Bristol, astfel că la 11 și 12 mai 1896, împreună cu echipa sa restrânsă, Marconi a amplasat un emițător pe Flat Holm, o insulă aflată la jumătatea Canalului Mânecii, și a început să trimită mesaje pe undele radio, în timp ce un alt membru al echipei sale experimentale aștepta, în Lavernock – Țara Galilor – „sosirea” unui semnal. Din păcate, primele încercări au fost marcate de eșec, însă în cea de-a treia zi, pe 13 mai, s-a auzit ceva. Când Marconi a transmis „CAN YOU HEAR ME” (Mă poți auzi?), mesajul a fost recepționat, în mod extraordinar, tare și foarte clar. Astfel a început revoluția telecomunicațiilor fără fir. Următorul mesaj a fost transmis de la 16 km, ceea ce era un record pentru acea vreme.

(Buletinul original al mesajului este acum păstrat în Muzeul Țării Galilor, fiind semnat de Marconi și Kemp).

„Înaintea lui Marconi, trebuia să folosești firele de telegraf pentru a lua legătura cu oamenii, dar cu ajutorul radioului a devenit posibil contactul instantaneu cu navele”, declara  Dave Dyer, președintele Societății Radio Weston-super-Mare, citat de bbc.com.

Invenția lui Marconi a salvat viețile celor care au supraviețuit scufundării Titanicului

„Să luăm drept exemplu Titanicul, care a trimis un apel de ajutor datorită căruia au putut fi salvate atât de multe vieți pe mare. În timpul scufundării vasului, operatorul radio Jack Phillips a reușit să transmită un mesaj de ajutor CQD, similar codului SOS, către navele din apropiere. Domnul Philips, angajat al companiei Marconi, s-a scufundat odată cu nava în timp ce continua să transmită și a murit în dezastru”. Însă, după cum spunea fostul ministrul britanic al poștei, Herbert Samuel, „toți cei care au fost salvați, au fost salvați datorită unui singur om, domnul Marconi… și a minunatei sale invenții”. Radioul a devenit singura modalitate prin care supraviețuitorii de la bordul RMS Carpathia puteau lua legătura cu familiile lor. Deoarece mesajele erau taxate pe cuvânt, unul dintre ele a fost pur și simplu „În siguranță, Bert”. Apelul de ajutor „CQD” emis de pe Titanic a fost recepționat de operatorul radio al navei RMS Celtic, aflată la peste 700 de mile distanță.

Marconi, la un pas de a se afla printre victimele Titanicului

Interesant este faptul că Marconi însuși ar fi trebuit să se afle la bordul Titanicului, după ce i-a fost oferit gratuit un bilet, însă a ezitat și, în final, a refuzat preferând să călătorească trei zile mai târziu cu Lusitania.

Premiul Nobel pentru fizică

În 1909, Marconi a primit Premiul Nobel pentru Fizică pentru activitatea sa revoluționară în domeniul telegrafiei fără fir. Academia Regală Suedeză de Științe a recunoscut contribuțiile sale la dezvoltarea comunicațiilor pe distanțe lungi și la aplicarea practică a undelor radio.

În timpul Primului Război Mondial, compania lui Marconi a furnizat servicii de comunicații vitale pentru armată, inclusiv transmiterea de mesaje între nave, avioane și stații terestre. Tehnologia de telegrafie fără fir a lui Marconi a jucat un rol crucial în coordonarea operațiunilor militare și în schimbul de informații cruciale între aliați.

În 1905, Marconi s-a căsătorit cu Beatrice O’Brien, fiica celui de-al 14-lea Baron Inchiquin cuplul având împreună trei copii. Căsătoria lor a durat până în anul 1927 an în care Marconi s-a recăsătorit, soție devenindu-i contesa Maria Cristina Bezzi-Scali (cu care a fost căsătorit până la moartea lui, în 1937), aceasta dăruindu-i, la rândul ei, doi copii.

În anul 1908, Marconi reușește o nouă performanță în domeniul telecomunicațiilor, odată cu realizarea unei metode de comunicare permanentă între cele două maluri ale Atlanticului, un an mai târziu, după 14 ani de la invenția sa, munca lui Marconi fiind onorată prin acordarea Premiului Nobel pentru Fizică, premiu pe care Marconi l-a împărțit cu inventatorul german Karl Ferdinand Braun, cel căruia i se atribuie perfecționarea sistemului de transmisie al telegrafiei fără fir.

În 1914, inventatorul, inginerul și omul de afaceri Guglielmo Marconi intră în politică, devenind senator al Regatului Italiei. În 1919, după ce și-a cumpărat un iaht, Marconi l-a transformat în laborator și platformă pentru noile sale experimente.

În 1920, Marconi a uimit cu o nouă invenție. Sistemul de radiodifuzine, cunoscut mai târziu sub numele de Marconi-Apparatus, datorită căruia se puteau transmite semnale vocale și muzicale și care a facilitat, mai apoi, dezvoltarea radioului ca mijloc de comunicare în masă, punând bazele sistemelor moderne de telecomunicații.

Implicarea crucială a lui Marconi în transmiterea primului program de divertisment public evidențiază importanța tehnologiei sale în primele zile ale transmisiunilor radio. Concertul susținut de Nellie Melba, o celebră soprană, a fost un eveniment cultural important al vremii și a demonstrat potențialul radioului ca mijloc de divertisment și comunicare. Doi ani mai târziu, la 18 octombrie 1922, compania lui Marconi a jucat un rol esențial în nașterea British Broadcasting Corporation (BBC), unul dintre cei mai vechi radiodifuzori naționali din lume.

Simpatizant al Partidului Fascist

În anul 1923, Guglielmo Marconi și-a formalizat simpatiile fasciste. În perioada interbelică, în Italia au apărut mișcări politice de extremă dreapta, iar fascismul a câștigat teren sub conducerea lui Benito Mussolini. Fascismul era caracterizat prin naționalism agresiv, autoritarism și suprimarea opoziției politice. Marconi a împărtășit aceste idei și s-a alăturat Partidului Național Fascist condus de Mussolini.

În 1928, Marconi a fost numit președinte al Consiliului Național al Cercetării din Italia. Această poziție i-a oferit o influență considerabilă în domeniul cercetării și dezvoltării științifice în Italia. Marconi a promovat cercetarea în domeniul comunicațiilor fără fir și a contribuit la dezvoltarea tehnologică a țării.

Doi ani mai târziu, în anul 1930, Marconi a devenit președinte al Academiei Regale a Italiei. Acesta a fost un moment important în cariera sa, deoarece Academia Regală era o instituție prestigioasă și influentă în domeniul științei și culturii italiene.

În 1931, Guglielmo Marcon a început cercetările privind microundele, care au pus bazele dezvoltării majorității sistemelor radio moderne, ducând la dezvoltarea de noi modele de antene și la investigarea potențialelor aplicații ale acestora în diverse domenii.

Inaugurarea stației Radio Vatican

În același an, 1931, Marconi a jucat un rol important și în inaugurarea postului de radio Vatican. Acest eveniment a avut loc în prezența Papei Pius al XI-lea.

Stația Radio Vatican a fost înființată pentru a facilita comunicarea între Sfântul Scaun și comunitățile catolice din întreaga lume. Scopul său era de a difuza mesaje religioase, știri și alte emisiuni legate de Biserica Catolică. Stația continuă să funcționeze și în prezent, oferind o platformă pentru transmiterea mesajelor papale, transmisia în direct a evenimentelor importante și diverse programe religioase.

În martie 1937, Guglielmo Marconi a trimis un mesaj radio de la Roma la Chicago Tribune Forum, organizat în Statele Unite. În acest mesaj, Marconi susținea că omenirea ajunsese într-un punct al științei și artei comunicațiilor radio în care gândurile puteau fi transmise și recepționate instantaneu și simultan de către urmașii cuiva din orice parte a globului.

Guglielmo Marconi s-a stins din viață la 20 iulie 1937, la Roma, moartea sa fiind anunțată  la stațiile radio din întreaga lume. În acea zi, în memoria sa și în semn de respect, s-au ținut două minute de reculegere.

Deși Marconi este recunoscut pe scară largă ca fiind „părintele radioului”, au existat controverse istorice cu privire la adevăratele origini ale tehnologiei radio și la drepturile de brevet asociate cu aceasta.

Nikola Tesla, inventator croat de origine sârbă, a efectuat experimente în domeniul comunicațiilor fără fir încă din 1893. A demonstrat principiile transmisiunii și recepției radio, punând bazele a ceea ce avea să devină mai târziu tehnologia radio modernă. Tesla a depus o cerere de brevet pentru sistemul său de comunicații fără fir în 1897. Pe de altă parte, Guglielmo Marconi, inventatorul și antreprenorul italian, făcuse, de asemenea, progrese semnificative în domeniul telegrafiei fără fir în aceeași perioadă, reușind, așa cum am scris mai sus, să transmită cu succes semnale radio pe distanțe mari, ceea ce a dus la recunoașterea lui ca pionier în domeniul comunicațiilor fără fir.

Totuți, în ciuda demonstrațiilor timpurii ale lui Tesla privind tehnologia radio, Guglielmo Marconi a fost cel care a primit un brevet pentru sistemul său de telegrafie fără fir în Statele Unite în 1904, această decizie a Biroului de brevete din SUA declanșând o bătălie juridică între Tesla și Marconi pentru dreptul de proprietate asupra unor brevete radio cheie.

Timp de aproape trei decenii, Nikola Tesla a luptat neobosit pe căi legale pentru a contesta pretențiile de brevet ale lui Marconi și pentru a-și afirma propriile contribuții la tehnologia radio. În 1943, la un an de la moartea lui Tesla, Curtea Supremă a SUA a revizuit cazul care implica brevetele lui Tesla față de cele deținute de Marconi, apărând dovezi care sugerau că multe dintre invențiile brevetate de Marconi se bazau pe concepte dezvoltate inițial de Tesla. În cele din urmă, Curtea Supremă s-a pronunțat în favoarea lui Nikola Tesla în 1944, recunoscând rolul semnificativ al acestuia în avansarea tehnologiei radio și recunoscând contribuțiile sale în domeniu.

Așadar, în timp ce Guglielmo Marconi este adesea creditat ca fiind „părintele radioului”, primele experimente și inovații ale lui Nikola Tesla au pus o bază crucială pentru tehnologiile moderne de comunicare fără fir, bătălia juridică dintre acești doi inventatori evidențiind complexitatea care înconjoară drepturile de brevet și atribuțiile istorice în domeniul inovației tehnologice.

Surse:

https://www.bbc.com/news/uk-england-somerset-61327062

https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1909/marconi/biographical/

https://www.britannica.com/biography/Guglielmo-Marconi

Vă mai recomandăm să citiți și:

Frații Montgolfier, inventatorii balonului cu aer cald. Pionierii zborului cu echipaj uman

7 celebrități despre care nu ai știut că au fost inventatori

Carl Benz, inventatorul primului automobil modern. „Primul meu client a fost nebun. Al doilea voia să moară”

Heinrich Rudolf Hertz, inventatorul undelor radio. „Nu cred că undele fără fir pe care le-am descoperit vor avea vreo aplicație practică”