Astronomii explică de ce descoperirea extratereştrilor este mai aproape ca niciodată

Eforturile de a identifica viaţă extraterestră intră într-o nouă epocă, deoarece în scurt timp vor intra în funcţiune noi telescoape, mult mai puternice decât cele existente, iar ideile acceptate referitoare la planetele cu potenţial de a găzdui viaţă au fostrăsturnate de noi dovezi. În acelaşi timp, discuţiile ştiinţifice despre posibila existenţă a formelor de viaţă extraterestre au devenit din ce în ce mai acceptate de către autorităţile din domeniu.

„Cred că oamenii de ştiinţă sunt încântaţi să poarte o discuţie raţională despre posibilitatea ca viaţa să existe pe alte planete”, a declarat Bob Nichol, astronom la Universitatea Portsmouth din Marea Britanie.

• Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și…
• Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?

Nichol spune că acest lucru se datorează şi faptului că sunt descoperite din ce în ce mai multe exoplanete, printre care şi cea descoperită săptămâna aceasta în sistemul stelar Alpha Centauri, cea mai apropiată exoplanetă descoperită până acum. În total au fost descoperite peste 800 de exoplanete, prima fiind identificată la începutul anilor ‘90.

„Această explozie a numărului de planete face ca viaţa extraterestră să devină mult mai probabilă”, spune Nichol, adăugând că faptul că viaţa are nenumărate forme pe Terra sugerează că este greu de crezut că se găseşte doar pe planeta noastră.

Cercetătorii de la Observatorul Geneva afirmă că planeta recent descoperită se găseşte prea aproape de steaua sa pentru a putea găzdui viaţă. Cu toate acestea, cercetările precedente au arătat că atunci când este descoperită o planetă, este foarte probabil să nu fie singură în sistemul său solar. Acum, astronomii au început să studieze Alpha Centauri pentru a identifica alte planete, care s-ar putea găsi chiar în zona Goldilocks, favorabilă vieţii.

Un alt pas înainte în cursa spre detectarea extratereştrilor vine din faptul că instrumentele folosite de oamenii de ştiinţă pentru a scruta cerul vor avea parte în scurt timp de un salt tehnologic uriaş, ce va permite aprofundarea căutării.

Cercetătorii spun că e foarte probabil să „vedem” viaţa extraterestră cu mult înainte să o putem atinge, singura excepţie posibilă fiind eventuala descoperire a unor microbi pe Marte.

„Cred că este realistic să ne aşteptăm ca în câteva decenii să putem calcula dacă o planetă similară Pământului are oxigen şi ozon în atmosfera sa sau dacă este acoperită cu vegetaţie”, a declarat Martin Rees, ce ocupă prestigioasa poziţie de Astronomer Royal în Marea Britanie.

În următorul deceniu, două telescoape extraordinare vor intra în funcţiune: Square Kilometre Array (SKA), un radiotelescop gigantic găzduit de Africa de Sud şi de Australia şi Europe’s Extremely Large Telescope (E-ELT), care va fi amplasat pe un vârf de munte în deşertul Atacama din Chile şi ce urmează a fi cel mai mare telescop optic construit vreodată.

Aceste două instrumente vor avea ca sarcină principală studierea originii şi naturii galaxiilor, însă vor căuta totodată şi semne de viaţă pe planete care acum pot fi zărite cu dificultate.

„Cred că capabilităţile noilor telescoape înseamnă că detectarea unor extratereştri inteligenţi devine mult mai probabilă în următoarele decenii decât a fost în ultimii zeci de ani”, a declarat Mike Garrett, directorul general al Astron, Institutul Olandez pentru Radio Astronomie.

Cu o oglindă ce măsoară aproape 40 de metri în diametru, E-ELT va avea capacitatea de a descoperi planete ce orbitează alte stele, producând imagini de 16 ori mai clare decât cele realizate de Telescopul Spaţial Hubble.

SKA, atunci când va fi finalizat, în 2024, va fi compus din 3.000 de antene parabolice late de 15 metri şi de numeroase alte antene mai mici, având posibilitatea de a vedea de 10 ori mai departe în univers şi să detecteze semnale de 10 ori mai vechi.

Printre semnalele pe care le-ar putea detecta se numără radiaţiile generate de un radar militar aflat undeva în zona celor mai apropiate un milion de stele. „Aşadar, dacă există civilizaţii avansate pe planetele din jurul acelor stele, le vom putea detecta”, explică Nichol.

Isobel Hook, un astrofizician de la Universitatea Oxford care lucrează la E-ELT, afirmă că noul telescop va transforma căutarea vieţii pe alte planete. „ELT ne va ajuta să studiem atmosfera planetelor extra-solare şi ne va permite să identificăm «bio-markeri» precum apa, dioxidul de carbon şi moleculele de oxigen”, a declarat Hook.

Cu echipamentul potrivit, ELT va putea folosi spectroscopia pentru a detecta vegetaţia de pe planete aflate la mari distanţe de Terra, afirmă Hook.

Până acum, căutarea vieţii extraterestre pornea de la ipoteza „zonei goldilocks”, conform căreia în jurul stelelor îndepărtate există o singură zonă în care temperatura nu este nici prea ridicată, nici prea scăzută, astfel încât să permită apei să existe sub formă lichidă, condiţie esenţială pentru apariţia formelor de viaţă cunoscute de noi.

Acum, această teorie este atacată de mai multe descoperiri ştiinţifice, ceea ce înseamnă că zonele care ar putea găzdui forme de viaţă sunt mai numeroase decât se credea până acum.

Cercetătorii au identificat şi alte surse de căldură şi au venit cu idei noi referitoare la formele de viaţă care ar putea exista pe alte planete după ce au identificat organisme care trăiesc pe Terra în zone în care nu se aşteptau să găsească viaţă.

Într-un studiu publicat în acest an, Xavier Bonfils de la Institutul de Planetologie şi Astrofizică din Grenoble a estimat că doar în galaxia noastră ar putea exista zeci de miliarde de planete solide cu o temperatură favorabilă apariţiei vieţii.

Alţi cercetători, de la Universitatea Aberdeen din Scoţia, au conceput un model computerizat care sugerează că astronomii ar trebui să accepte mult mai multe planete în categoria celor ce au potenţialul de a găzdui forme de viaţă, definiţia de acum fiind mult prea strictă.

Identificarea organismelor extremofile, precum cele ce trăiesc într-un izvor fierbinte lângă Vezuviu şi care se hrănesc cu uraniu, i-a făcut pe oamenii de ştiinţă să ia în calcul posibilitatea ca planetele care nu ar fi „prietenoase” cu oamenii să găzduiască, totuşi, alte tipuri de forme de viaţă.

Aşadar, progresul realizat de oamenii de ştiinţă în ultimii ani sugerează că este tot mai probabil ca alte planete să găzduiască forme de viaţă, iar instrumentele tehnologice tot mai avansate ne vor permite în scurt timp să avem mult mai multe şanse de a le descoperi. 

Sursa: Reuters