Prima pagină D:News

O informaţie importantă despre sănătatea mentală a oamenilor a fost descoperită graţie căutărilor efectuate pe Google

Redactia Descopera.ro | 04.22.2013 | ● Vizualizări: 142

Sosirea primăverii înseamnă pentru mulţi dintre noi haine mai uşoare, sandale şi petreceri în aer liber.

Un nou studiu arată că petrecerile de primăvară nu sunt singurul motiv pentru care ne simţim mai bine în acest anotimp. Mai mulţi cercetători de la universităţile Harvard, Johns Hopkins şi USC (University of Southern California) au descoperit, graţie datelor oferite de Google, că numeroase afecţiuni mentale (precum tulburarea obsesiv-compulsivă, depresia sau anorexia) depind mult mai mult de anotimpuri decât se ştia până acum.

Echipa de epidemiologi coordonată de John Ayers a analizat toate căutările efectuate pe Google în SUA şi în Australia între 2006 şi 2010, studiind cuvinte cheie precum „simptome ale” şi „medicamente pentru” tulburarea obsesiv-compulsivă, depresie, anxietate, ADHD, tulburarea bipolară, anorexie, bulimie şi schizofrenie.

Cercetătorii subliniază în cercetarea publicată în American Journal of Preventive Medicine că „Internetul este cea mai folosită resursă medicală din lume. Din cauza complexităţii problemelor mentale, a stigmei asociate şi din cauza obstacolelor din calea obţinerii tratamentului, mulţi pacienţi îşi investighează problemele online”. De asemenea, epidemiologii nu pot urmări pe termen lung indicatorii de sănătate mentală ai populaţiei – sondajele telefonice nu sunt de încredere, iar costul este foarte ridicat. De aceea, căutările pe Google sunt sincere şi pot fi studiate gratuit.

„Accesul la un volum imens de date este extraordinar pentru studiul sănătăţii mentale”, a comentat Ayers.

Cercetătorii au pornit de la ipoteza că afecţiunile mentale sunt afectate de anotimp. Pentru a verifica acest lucru, oamenii de ştiinţă au analizat căutările din SUA şi Australia. Dacă ipoteza cercetătorilor era adevărată, căutările din SUA ar trebui să înregistreze vârfuri şi minime în perioade diferite faţă de căutările din Australia, unde iarna soseşte în luna martie şi ţine până în septembrie.

Analiza cercetătorilor a confirmat această ipoteză: în SUA, căutările referitoare la problemele mentale creşteau cu 14% în luna ianuarie, însă în Australia creşterea de vârf - 11% - se înregistra şase luni mai târziu, în iulie.

O analiză amănunţită arăta că anumite afecţiuni depind foarte mult de anotimp. De exemplu, căutările ce conţineau cuvintele „anorexia” şi „bulimia” erau cu 37% mai numeroase în timpul iernii decât vara, o creştere similară având loc iarna în ceea ce priveşte căutările despre schizofrenie. De asemenea, căutările despre ADHD creşteau cu 31% iarna. În schimb, căutările despre anxietate prezentau o creştere minoră în lunile reci faţă de lunile calde.

„Am fost foarte surprinşi să descoperim că acest tipar sezonier era înregistrat în cazul mai multor tipuri de afecţiuni”, a comentat Ayers. „De exemplu, am observat un tipar puternic sezonier în cazul schizofreniei, o boală despre care nu se credea că severitatea simptomelor depinde de anotimp. Cel mai probabil, această relaţie nu fusese identificată până acum din cauza dificultăţii de a efectua sondaje în rândul indivizilor cu simptome”, spune Ayers.

Cercetătorii au propus mai multe mecanisme care ar putea face afecţiunile mentale să fie mai sezoniere decât se credea până acum.

Lumina soarelui are un impact asupra ritmului nostru circadian şi joacă un rol în tulburările afective înregistrate iarna. Carenţa de vitamina D ar putea juca la rândul său un rol, pentru că absenţa razelor soarelui slăbesc capacitatea corpului de absorbi această substanţă nutritivă. De asemenea, vara aduce de regulă o creştere a consumului de omega-3, substanţă despre care unii doctori cred că stimulează o stare mentală sănătoasă. De asemenea, vara aduce seri călduroase şi lungi care stimulează socializarea.

„Sunt multe lucruri pe care încă nu le cunoaştem despre sănătatea mentală şi rolul anotimpurilor. De exemplu, există vreun mecanism universal care afectează sănătatea noastră mentală? Nu ştim, dar datele noastre sugerează că acest lucru merită studiat”, concluzionează Ayers.

Sursa: Pacific Standard