Kepler, instrumentul ce ne ajută să găsim lumi extraterestre asemănătoare Terrei, are probleme grave

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pe 12 mai, după ce s-a înclinat într-o direcţie neaşteptată, telescopul a intrat în safe mode şi a încetat să mai colecteze date. Eforturile specialiştilor de a reporni naveta spaţială au eşuat după ce un giroscop ce joacă un rol cheie în poziţionarea telescopului a refuzat să se învârtă.

NASA nu este gata să renunţe la misiunea Kepler, ce a fost lansată în 2009 şi care a fost prelungită anul trecut până în 2016. Kepler are suficient combustibil pentru a rămâne pe orbită câteva luni sau chiar ani, timp în care inginerii NASA vor încerca să rezolve problemele de la 64.373.760 kilometri distanţă. Acest lucru se anunţă dificil, căci două din cele 4 giroscoape ale navetei nu mai funcţionează (primul s-a stricat în luna iulie a anului trecut).

„Nu aş spune că naveta Kepler este definitiv stricată”, a comentat John Grunsfeld, administrator asociat al Science Mission Directorate din cadrul NASA. Cu toate acestea, Grunsfeld a recunoscut că „avem nevoie de 3 giroscoape funcţionale pentru a putea studia exoplanetele”.

„Telescopul a fost pus în modul de funcţionare de siguranţă” pentru a ne asigura că panourile solare să fie orientate spre Soare pentru a reîncărca bateriile şi pentru a continua comunicarea cu Terra, a adăugat el.

Inginerii americani au constatat săptămâna trecută că giroscopul lui Kepler nu se mai mişca, în ciuda comenzilor trimise de la sol. Aceeaşi problemă a apărut în iulie 2012 cu un alt giroscop al telescopului Kepler, care a încetat să mai funcţioneze.

„Din păcate, Kepler nu se află într-un loc în care putem să trimitem astronauţi” pentru a-l repara, a adăugat Grunsfeld, explicând că inginerii de la NASA „examinează datele cu foarte mare atenţie pentru a vedea dacă este posibil să reluăm activităţile ştiinţifice ale telescopului”.

Reprezentanţii NASA încearcă acum să stabilească dacă pot colecta informaţii utile de orice fel cu ajutorul Kepler în cazul în care inginerii nu reuşesc să repare unul dintre giroscoape.

Kepler caută stele care se întunecă periodic, pe măsură ce lumina pe care o emit este blocată de o planetă care trece în dreptul lor. Până acum, telescopul a identificat 132 de planete confirmate cu ajutorul altor telescoape şi echipamente, alte 2.730 de planete-candidat aşteptând să fie verificate de specialişti. Mulţumită telescopului Kepler, astronomii ştiu astăzi că planetele sunt foarte răspândite. Zeci de planete de dimensiunile Pământului au fost identificate, alături de alte câteva planete mai mari ce orbitau în „zona locuibilă” în jurul stelei lor, acolo unde apa poate exista sub formă lichidă.

În aprilie, astronomii au anunţat descoperirea, făcută cu ajutorul telescopului Kepler, a două exoplanete care prezintă cel mai mare grad de asemănare cu Terra observat vreodată şi pe care apa poate să rămână în stare lichidă, permiţând astfel vieţii să existe.

Cu toate acestea, principala misiune a Kepler – calcularea exactă a procentului de planete ce sunt de dimensiunile Terrei – rămâne neîndeplinită. De asemenea, telescopul nu a reuşit încă să identifice o planetă de dimensiunile Pământului ce orbitează în „zona locuibilă” a unei stele similare Soarelui. O astfel de planetă ar putea fi descoperită în anii următori, pe măsură ce cercetătorii analizează datele colectate de Kepler ce nu au fost încă studiate.

„Sunt foarte optimist că datele colectate până acum ne vor permite să reuşim acest lucru”, a declarat William Borucki de la NASA, coordonatorul misiunii Kepler. „Cred că cele mai interesante şi mai captivante descoperiri urmează să fie făcute în următorii doi ani”, a concluzionat Borucki.

Surse: Nature, Mediafax