Home » D:News » A fost descoperită reţeta secretă a betonului roman, materialul care va revoluţiona industria de construcţii

A fost descoperită reţeta secretă a betonului roman, materialul care va revoluţiona industria de construcţii

Autor: Maria Olaru 06.17.2013
A fost descoperită reţeta secretă a betonului roman, materialul care va revoluţiona industria de construcţii
După 2000 de ani, oamenii de ştiinţă au descifrat secretul unuia dintre cele mai rezistente materiale de construcţii creat vreodată: betonul folosit de romani în construcţiile arhitecturale. Potrivit specialiştilor, această descoperire va avea implicaţii majore în creaţiile arhitecturale din viitor.

Pe lângă drumuri, apeducte şi temple romane care s-au păstrat de-a lungul istoriei, au mai existat şi alte construcţii care i-au uimit pe geologi. Unele dintre acestea sunt porturile romane de pe ţărmul Mediteranei, care mulţumită materialului din care au fost create, s-au păstrat într-o stare foarte bună de mai bine de 2000 de ani. 

Cel mai des întâlnit amestec de ciment modern, cunoscut sub numele de ciment Portland, folosit de mai bine de 200 de ani, nu este nici pe departe la fel de rezistent ca betonul roman. „Mediul marin, în mod special, afectează cimentul Portland. În apă de mare, are o durată de viaţă mai mică de 50 de ani. După aceea începe să se erodeze”, a explicat Marie Jackson, cercetător de la Universitatea din California. 

Acum, după ce au analizat o mostră de beton din golful Pozzuoili, Italia, care datează din anul 37, î.e.n., oamenii de ştiinţă cred că au descoperit reţeta betonul roman. 

Pe lângă faptul că este foarte durabil, se pare că betonul roman este şi mai prietenos cu mediul decât materialele actuale. „Problema este că producerea cimentului Portland este responsabilă pentru 7% din nivelul de dioxid de carbon pe care îl eliberează industria”, a declarat specialistul Paulo Monteiro. 

Secretul betonului roman stă în amestecul unic de minerale şi în tehnica de producere. „Romanii produceau beton prim amestecarea varului şi a rocii vulcanice. Pentru structurile subacvatice se amesteca var cu cenuşa vulcanică pentru a forma mortar. Apoi, acest mortar se amesteca cu tuf vulcanic şi se punea în forme de lemn. Instantaneu, apa de mare activa o reacţie chimică fierbinte. Când moleculele de apă intrau în structura varului, acesta reacţiona cu cenuşa în aşa fel încă întreg materialul se cimenta”, au detaliat oamenii de ştiinţă.

Tocmai această reacţie chimică ce reuşeşte să unească atât de vine varul de cenuşa vulcanică îi dă betonului roman duritatea pentru care a devenit renumit. 

Industria materialelor de construcţii va fi revoluţionată dacă se adoptă utilizarea acestor materiale şi a tehnicii romane de introducere a cimentului, reducând totodată emisiile de CO2. „Totuşi, întrebarea care rămâne este dacă vom reuşi să aplicăm principiile străvechi utilizate de romani pentru producerea betonului modern”, a încheiat Jackson. 

Sursa: Bloomberg

Cele mai noi articole
Urme de pași umani, vechi de 120.000 de ani, au fost descoperite în Arabia Saudită
Urme de pași umani, vechi de 120.000 de ani, au fost descoperite în Arabia Saudită
Zeci de miliarde de dolari pentru programul Artemis care vizează retrimiterea oamenilor pe Lună
Zeci de miliarde de dolari pentru programul Artemis care vizează retrimiterea oamenilor pe Lună
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Praful a jucat un rol important în răspândirea speciei noastre
Praful a jucat un rol important în răspândirea speciei noastre
Ultima piesă de teatru scrisă de William Shakespeare, descoperită din greșeală în biblioteca unui colegiu
Ultima piesă de teatru scrisă de William Shakespeare, descoperită din greșeală în biblioteca unui colegiu
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Un computer poate ghici peste 100.000.000.000 de parole pe secundă
Un computer poate ghici peste 100.000.000.000 de parole pe secundă
Stația Spațială a fost mutată pentru a se evita o coliziune cu un deșeu din spațiu
Stația Spațială a fost mutată pentru a se evita o coliziune cu un deșeu din spațiu
Airbus a dezvăluit trei concepte pentru avionul alimentat cu hidrogen
Airbus a dezvăluit trei concepte pentru avionul alimentat cu hidrogen
Decanul Facultății de Medicină din Sibiu, despre COVID-19: Este o boală serioasă, nu știu de unde am luat-o
Decanul Facultății de Medicină din Sibiu, despre COVID-19: Este o boală serioasă, nu știu de unde am luat-o
Cea mai rapidă metodă de a încheia pandemia. Cum dorește OMS să distribuie vaccinul împotriva COVID-19, până la sfârşitul lui 2021
Cea mai rapidă metodă de a încheia pandemia. Cum dorește OMS să distribuie vaccinul împotriva COVID-19, până la sfârşitul ...
Microsoft a cumprat Bethesda, studioul care a creat Doom și Fallout. Care a fost valoarea achiziției
Microsoft a cumprat Bethesda, studioul care a creat Doom și Fallout. Care a fost valoarea achiziției
Cadrele medicale care tratează pacienţii cu cancer, posibil pericol pentru aceştia – studiu
Cadrele medicale care tratează pacienţii cu cancer, posibil pericol pentru aceştia – studiu
Miliardar chinez, condamnat la închisoare pentru că a criticat modul în care președintele a gestionat pandemia
Miliardar chinez, condamnat la închisoare pentru că a criticat modul în care președintele a gestionat pandemia
FlexPai 2. Smartphone-ul de la Royole care este garantat pentru 1,8 milioane de flexări
FlexPai 2. Smartphone-ul de la Royole care este garantat pentru 1,8 milioane de flexări
LANSARE. Gandul.ro lansează emisiunea Gândul Green cu Dan Vardie
LANSARE. Gandul.ro lansează emisiunea Gândul Green cu Dan Vardie
Mister elucidat în Botswana. Autoritățile susțin că au aflat ce anume a ucis peste 300 de elefanți
Mister elucidat în Botswana. Autoritățile susțin că au aflat ce anume a ucis peste 300 de elefanți
A fost descoperită exoplaneta „Pi”. Își orbitează steaua o dată la 3,14 zile
A fost descoperită exoplaneta „Pi”. Își orbitează steaua o dată la 3,14 zile