Home » D:News » Descoperirea care va revoluţiona tratamentele anticancer: oamenii de ştiinţă au aflat modul în care se răspândeşte cancerul

Descoperirea care va revoluţiona tratamentele anticancer: oamenii de ştiinţă au aflat modul în care se răspândeşte cancerul

Descoperirea care va revoluţiona tratamentele anticancer: oamenii de ştiinţă au aflat modul în care se răspândeşte cancerul
Publicat: 18.06.2013
Oamenii de ştiinţă cred că, în sfârşit, au descoperit de ce se răspândeşte cancerul, o constatare vitală pentru dezvoltarea tratamentelor potrivite.

În timpul unei cercetări revoluţionare, care are potenţialul de a salva milioane de vieţi, oamenii de ştiinţă au identificat un mecanism cunoscut sub numele de efectul „urmăreşte şi fugi”, în care celulele sănătoase şi cele canceroase se urmăresc unele pe altele prin corp. 

Descoperirea, realizată de oamenii de ştiinţă de la University College London, ar putea duce la dezvoltarea unei terapii revoluţionare care să blocheze acţiunea tumorilor, ţinând celule canceroase într-un singur loc. 

Oamenii de ştiinţă susţin că va fi „relativ uşor” să oprească efectul „urmăreşte şi fugi”. Cancerul ia mai bine de 150.000 de vieţi numai în Marea Britanie, în timp ce în România incidenta cancerului este de aproximativ 250 de cazuri la suta de mii de locuitori. „In fiecare an, la nivel mondial mor opt milioane de oameni cu cancer, cam 20.000 de decese pe zi, respectiv 14 pe minut. Se estimează ca pana in 2030 incidenta maladiei va fi cu 69 la suta mai mare iar ponderea deceselor va creste cu aproximativ 73 la suta, din cauza creşterii populaţiei planetei si implicit a răspândirii maladiei”, a declarat dr. Tudor Ciuleanu, de la Institutul Oncologic Cluj, citat de Ziare.com

Însă, „majoritatea deceselor nu apar ca urmare a tumorii principale. În schimb, oamenii mor din cauza tumorilor secundare care îşi au originea în primele celule maligne, care sunt capabile să călătorească şi să colonizeze organe vitale din corp, precum plămânii sau creierul” a explicat prof. Roberto Mayor. 

„Acest lucru se produce din cauza faptului că celulele sănătoase le urmăresc pe cele nesănătoase. Nimeni nu a ştiut cum se produce acest fenomen până acum, dar noi credem că am aflat. Dacă se dovedeşte a fi adevărat, va fi relativ uşor să dezvoltăm medicamente care să interfereze cu această interacţiune”, a mai adăugat Mayor. 

Studiul, publicat în Nature Cell Biology, a folosit două tipuri de celule embrionare pentru a simula rolul celulelor canceroase şi al celor sănătoase. Scopul studiului a fost acela de a descoperi de ce celulele canceroase se ataşează de cele sănătoase. 

În cercetare oamenii de ştiinţă au mimat procesul folosit timpuri comparabile de celule şi observându-le comportamentul. Cercetătorii, care au realizat studiul folosind embrioni de broaşte şi de peşte zebră, sunt încrezători că procesul în care celulele canceroase se ataşează de cele sănătoase pentru a migra prin corp, se realizează în mod similar cu cel relatat în studiu. 

Constatarea a fost întâmpinată cu entuziasm de dr. Kat Arney, de la Centrul pentru Cercetarea Cancerului, din Marea Britanie, însă specialista a subliniat şi că oamenii de ştiinţă trebuie să fie precauţi.

„Această cercetare ajută la identificarea unora dintre procesele biologice fundamentale care ar putea funcţiona în timp ce, în corp, celulele se mişcă. Însă, oamenii de ştiinţă au analizat fenomenul doar la embrioni de broaşte şi peşti zebră aflaţi în dezvoltare şi nu au analizat în special celulele canceroase. Aşadar, există un drum lung până când vom afla dacă aceste cunoştinţe vor putea duce la dezvoltarea tratamentelor noi pentru pacienţii bolnavi de cancer”, a explicat Kat Arney. 

Sursa: Daily Mail

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
Dezamăgirea modifică chimia creierului și comportamentul, arată un studiu efectuat pe șoareci
Dezamăgirea modifică chimia creierului și comportamentul, arată un studiu efectuat pe șoareci
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
Ceva s-a prăbușit pe Lună, iar astronomii au reușit să înregistreze momentul
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul