Home » D:News » Un cercetător român a descoperit cum putem prezice riscul de sinucidere al unei persoane printr-o analiză de sânge

Un cercetător român a descoperit cum putem prezice riscul de sinucidere al unei persoane printr-o analiză de sânge

Un cercetător român a descoperit cum putem prezice riscul de sinucidere al unei persoane printr-o analiză de sânge
Publicat: 20.08.2013
De multe ori, persoanele care intenţionează să-şi ia viaţa nu se sfătuiesc cu alte persoane şi nici nu îşi împărtăşesc gândurile. De aceea, identificarea unor metode prin care să fie prezis riscul ca cineva să dezvolte gânduri sinucigaşe ar putea ajuta la salvarea multor vieţi, dat fiind că, anual, la nivel mondial se sinucid un milion de persoane.

„Este o tragedie ce poate fi prevenită”, declară Alexander Niculescu, un psihiatru de la Universitatea Indiana din Indianapolis ce doreşte să identifice markeri biologici ai riscului de suicid.

Din cauza complexităţii creierului uman şi a inaccesibilităţii sale, eforturile de a identifica predictori ai riscului de suicid s-au concetrat mai degrabă asupra indiciilor moleculare, ce poartă numele de biomarkeri. Aceşti biomarkeri ajută la identificarea persoanelor care prezintă un risc sporit de a se sinucide. Niculescu a reuşit, alături de colegii săi, să descoperit şase biomarkeri în sânge despre care cred că pot ajuta la identificarea persoanelor ce riscă să-şi ia viaţa. Cercetarea coordonată de cercetătorul român este publicată în jurnalul Molecular Psychiatry.

Studiul efectuat de Niculescu şi colegii săi a avut patru etape distincte. Mai întâi, cercetătorii au identificat nouă bărbaţi cu tulburare bipolară dintr-un studiu efectuat la Universitatea Indiana. Cercetătorii au observat că aceşti bărbaţi, de-a lungul vizitelor efectuate la laboratorul universităţii, suferiseră o transformare: dacă la început nu aveau niciun gând de sinucidere, ei ajunseseră să obţină un scor ridicat în cadrul unui test ce identifică riscul de suicid. Cercetătorii au analizat schimbările în expresia genelor din celulele sanguine ale bărbaţilor şi au identificat mai mulţi biomarkeri-candidaţi. Ulterior, aceşti biomarkeri au fost verificaţi cu ajutorul altor cercetări mai vechi asupra genelor asociate tulburărilor mentale şi sinuciderii, efort ce a permis identificarea a 41 de biomarkeri ce prezentau cel mai mare grad de probabilitate de a fi implicaţi în riscul de sinucidere. „Funcţionează ca o clasificare a motorului de căutare Google. Biomarkerii care prezentau cele mai numeroase dovezi distincte obţineau clasificarea cea mai mare”, a explicat Niculescu pentru Nature.

Ulterior, cercetătorii au comparat rezultatele pe care le-au obţinut cu mostrele de sânge colectate de medicul legist de la nouă bărbaţi care îşi curmaseră viaţa. Acest lucru le-a permis oamenilor de ştiinţă să reducă lista biomarkerilor de la 41 la 13. Apoi, echipa coordonată de Niculescu a supus biomarkerii la mai multe teste statistice foarte stricte, în urma cărora numărul biomarkerilor despre care oamenii de ştiinţă erau convinşi că indică riscul de suicid a fost redus la 6.

Pentru a verifica dacă aceşti biomarkeri pot prezice spitalizările asociate încercărilor de sinucidere, cercetătorii au analizat date referitoare la expresia genelor colectate de la 42 de bărbaţi cu tulburare bipolară şi 46 de bărbaţi cu schizofrenie, identificând corelări cu patru dintre biomarkeri, mai ales în grupul bărbaţilor afectaţi de tulburare bipolară. Acest lucru sugerează că genele active nu sunt doar „markeri de stare”, ce indică riscul imediat, ci „markeri de trăsătură”, ce indică riscul pe termen lung. Atunci când biomarkerii au fost combinaţi cu alte măsurători clinice ale stărilro mentale, acurateţea cu care cercetătorii putea prezice rata spitalizărilor creştea de la 65% la peste 80%.

Biomarkerul cu cea mai mare putere de predicţie era codificat de gena SAT1. „Era cu mult peste ceilalţi biomarkeri”, a explicat Niculescu. „Cercetarea noastră deschide o fereastră ce ne permite să vedem fundamentul biologic a ceea ce se petrece”, a mai declarat pentru Nature cercetătorul român.

Ghanshyam Pandey, un psihiatru de la Universitatea Illinois din Chicago, afirmă că cercetarea lui Niculescu reprezintă un pas important în efortul de a identifica biomarkeri psihiatrici, însă subliniază că numărul mic de participanţi la studiu sugerează că este nevoie ca cercetarea să fie reprodusă în grupuri mult mai mari înainte ca rezultatele să poată fi folosite clinic. „Aceasta este marea provocare”, spune Pandey.

Niculescu afirmă că studiile de acest tip sunt, de regulă, efectuate pe grupuri mai mari, însă a subliniat că această cercetare a folosit numeroşi paşi riguroşi ce aveau ca scop eliminarea rezultatelor fals pozitive. Următorul pas, spune Niculescu, este analizarea nivelului acestor biomarkeri în cadrul populaţiei generale şi a altor populaţii supuse riscului de sinucidere, precum cele ce suferă de depresie, stres sau care sunt în doliu. „Sinuciderea nu este asociată doar afecţiunilor mentale. Este un comportament extrem de complex”, a concluzionat cercetătorul.

Sursa: Nature

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Românul care a rescris istoria matematicii la numai 26 de ani
Românul care a rescris istoria matematicii la numai 26 de ani
Un tratament pentru insomnie ar putea ajuta și în lupta cu boala Alzheimer
Un tratament pentru insomnie ar putea ajuta și în lupta cu boala Alzheimer
Care sunt liderii internaționali în care românii au încredere cel mai mult?
Care sunt liderii internaționali în care românii au încredere cel mai mult?
Platforma TikTok, vizată de o nouă anchetă. Ce s-ar fi întâmplat cu informațiilor utilizatorilor?
Platforma TikTok, vizată de o nouă anchetă. Ce s-ar fi întâmplat cu informațiilor utilizatorilor?
Nvidia, prima companie din lume care a depășit valoarea de piață de 4 trilioane de dolari
Nvidia, prima companie din lume care a depășit valoarea de piață de 4 trilioane de dolari
Proteina care ucide E. coli, creată cu ajutorul Inteligenței Artificiale
Proteina care ucide E. coli, creată cu ajutorul Inteligenței Artificiale
Arheologii au descifrat versurile unui imn antic despre „cel mai mare oraș al lumii”
Arheologii au descifrat versurile unui imn antic despre „cel mai mare oraș al lumii”
Un nou studiu a identificat patru căi majore de evoluție a bolii Alzheimer
Un nou studiu a identificat patru căi majore de evoluție a bolii Alzheimer
Specia din Insulele Galapagos care pare să evolueze în sens invers
Specia din Insulele Galapagos care pare să evolueze în sens invers
Justiție și moarte: evoluția pedepsei capitale de-a lungul secolelor
Justiție și moarte: evoluția pedepsei capitale de-a lungul secolelor
Avocați împotriva morții. Cine sunt cei care își asumă să pledeze cauza celor mai huliți oameni ai societății
Avocați împotriva morții. Cine sunt cei care își asumă să pledeze cauza celor mai huliți oameni ai societății
Courteney Cox a intrat în istoria culturii pop în 1985, spunând pentru prima dată cuvântul „menstruație” la televizor
Courteney Cox a intrat în istoria culturii pop în 1985, spunând pentru prima dată cuvântul „menstruație” la televizor
Forța din mâini: ce ne spune priza despre sănătatea noastră
Forța din mâini: ce ne spune priza despre sănătatea noastră
Ce porți la plajă peste costumul de baie? Iată 5 sugestii (P)
Ce porți la plajă peste costumul de baie? Iată 5 sugestii (P)
Mâncare nesănătoasă, dar mai puțin dăunătoare: Ce recomandă experții în nutriție dacă poftești la „junk food”
Mâncare nesănătoasă, dar mai puțin dăunătoare: Ce recomandă experții în nutriție dacă poftești la „junk food”
Test de cultură generală. Care planetă ar putea pluti pe apă?
Test de cultură generală. Care planetă ar putea pluti pe apă?
Foștii șefi ai NASA fac front comun împotriva tăierilor de buget propuse de administrația Trump
Foștii șefi ai NASA fac front comun împotriva tăierilor de buget propuse de administrația Trump
Europenii tocmai au trecut prin cea mai fierbinte lună iunie din istoria măsurătorilor
Europenii tocmai au trecut prin cea mai fierbinte lună iunie din istoria măsurătorilor