De ce se îngraşă oamenii care se lasă de fumat? De vină nu este ceea ce se credea până acum

Studiile au arătat că abandonarea fumatului duce, în medie, la câştigarea a 4-5 kilograme în primul an de la abandonarea viciului.

Conform cercetătorilor de la Universitatea Zurich, foştii fumători care se îngraşă nu mănâncă neapărat mai mult decât mâncau înainte să se lase de fumat.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Subliniind că inclusiv persoanele care reduc cantitatea de calorii consumate după ce se s-au lăsat fumat tind să se îngraşe, profesorul Gerhard Rogler afirmă că el şi colegii săi au descoperit o altă potenţială explicaţie: o schimbare în compoziţie florei intestinale în rândul persoanelor care abandonează fumatul.

Studiul finanţat de Fundaţia Naţională de Ştiinţă din Elveţia şi publicat în jurnalul ştiinţific PLoS One a descoperit că atunci când o persoană se lasă de fumat, diversitatea tulpinilor bacteriene din intestinele sale se schimbă. Astfel, flora bacteriană ajunge să se asemene cu flora bacteriană observată la persoanele afectate de obezitate.

Rogler afirmă că atât persoanele care s-au lăsat de curând de fumat, cât şi persoanele obeze, tind să aibă cantităţi mai mari din două tipuri de bacterii: Proteobacteria şi Bacteroidetes.

Cercetătorii cred că aceste bacterii folosesc energia mai eficient şi descompun fibre care altfel nu ar fi digerabile, iar rezultatul acestei eficienţe este că o cantitate mai mare din ceea ce consumă o persoană este transformată în grăsime în loc să fie excretată.

Cercetătorii au studiat profilul genetic al bacteriilor intestinale ce se găseau în mostrele fecale oferite de 20 de voluntari de-a lungul a nouă săptămâni.

Între participanţi se numărau cinci nefumători, cinci fumători şi 10 persoane care se lăsaseră de fumat la o săptămână de la începerea studiului.

Cercetătorii nu au identificat vreo diferenţă în biodiversitatea bacteriană înregistrată între fumătorii constanţi şi nefumători.

În schimb, în rândul persoanelor care tocmai se lăsaseră de fumat, s-a înregistrat o schimbare bruscă spre mai multe Proteobacteria şi Bacteroidetes, se arată în cercetare.

De-a lungul perioadei de studiu, persoanele care se lăsaseră de fumat s-au îngrăşat, în medie, cu 2,2 kilograme, în ciuda faptului că insistau că nu şi-au schimbat obiceiurile alimentare.

„În aceleaşi condiţii, oamenii s-au îngăşat după ce s-au lăsat de fumat şi au înregistrat o schimbare a microbiomului”, spune Rogler.

Deşi cercetătorii nu au demonstrat încă o legătură clară între cele două evenimente, Rogler subliniază că mai multe studii au arătat existenţa unei legături între bacteriile intestinale şi creşterea în greutate.

Un alt studiu publicat săptămâna aceasta în jurnalul Nature a descoperit că indivizii cu o diversitate redusă a speciilor de bacterii din intestin erau mai predispuşi la obezitate şi la bolile asociate obezităţii, precum diabetul, problemele cardiace şi cu colesterolul. Şase specii bacteriene par să joace un rol cheie în promovarea acestei diversităţi. 

Rogler spune că este nevoie de mai multe cercetători pentru a obţine răspunsuri la numeroasele întrebări ce apar în urma acestor descoperiri. Cercetătorul afirmă că este clar că este necesar să fim mai atenţi la modul în care mediul influenţează modul în care funcţionează sistemul nostru digestiv.

„Nimeni nu-i credea pe oamenii care se lăsau de fumat şi spuneau că nu mâncau mai mult decât înainte şi totuşi se îngrăşau. Poate că ar trebui să fim mai dispuşi să credem ceea ce ne spun oamenii”, a concluzionat cercetătorul.

Sursa: AFP