Home » D:News » Descoperire importantă: oamenii de ştiinţă au înţeles cum poate fi prevenită metastaza

Descoperire importantă: oamenii de ştiinţă au înţeles cum poate fi prevenită metastaza

Descoperire importantă: oamenii de ştiinţă au înţeles cum poate fi prevenită metastaza
Publicat: 28.09.2013
Unul dintre cele mai letale aspecte ale tumorilor canceroase este capacitatea lor de a creşte şi de a se răspândi distrugând celulele sănătoase din corp. Controlarea acestei expansiuni letale, cunoscută sub numele de metastază, poate fi dificilă. Însă, acum, oamenii de ştiinţă susţin că o proteină ar putea fi cheia pentru stoparea dezvoltării rapide a cancerului.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, uneori, proteina E2F poate creşte ritmul de dezvoltare al tumorilor, în timp ce alte ori le poate suprima. Acum, cercetătorii susţin că au reuşit să blocheze faza de stimulare a proteinei, determinând-o pe aceasta să acţioneze într-un singur fel, ucigând celulele canceroase.

„Am descoperit această proteină la începutul anilor 1990, iar de atunci am aflat destul de multe lucruri despre ea. Este o ţintă, reglată de o genă supresoare tumorală… iar căile s-au dovedit a fi anormale în toate celulele tumorale virtuale, care determină dezvoltarea proliferării”, a declarat autorul studiului, Nick La Thangue de la oxford. 

Potrivit lui La Thangue, atunci când E2F funcţionează bine este un instrument critic pentru reglarea celulelor. Mai exact, proteina ajută celulele sănătoase să se dezvolte, dar când o celulă este avariată sau se îmbolnăveşte, proteina se „transformă” şi determină moartea celulei. Acest proces poartă numele de apoptoză şi ajută la prevenirea acumulării de erori ADN sau a dezvoltării cancerului. 

Oricum, când celulele canceroase cresc în corp, gena care codifică proteina E2F se modifică, iar proteina îşi pierde capacitatea de a asigura moartea celulelor. În schimb, ea rămâne permanent în starea de proliferare, susţinând răspândirea celulelor canceroase. La Thangue a mai notat că deşi E2F se găseşte în toate celulele din corp, celulele canceroase au o concentraţie mai mare a acestei proteine. 

În studiu, oamenii de ştiinţă au explicat că natura dublă a E2F este controlată de două enzime uşor diferite. 

„Este o modificare enzimatică, una destul de neobişnuită numită metilarea argininei. Este vorba de ceva uimitor, deoarece există două tipuri diferite de metilarea a argininei, iar ele diferă foarte puţin. Una dintre forme asigură o etichetă moleculară care face ca celula să prolifereze, în timp ce cealaltă formă face ca celula să moară”, a explicat La Thangue. 

Enzimele atacă aceste etichete moleculare pe diferite părţi ale E2F şi semnalizează fie proliferarea fie moartea celulei. În cazul celulelor canceroase, enzimele responsabile cu proliferarea sunt hiperactive şi copleşesc celulele responsabile de moartea celulară. 

Pe lângă înţelegerea acestui mecanism biologic, La Thangue spune că el şi colegii lui au identificat compuşi medicamentoşi care pot ţinti enzimele hiperactive. El speră ca aceşti să compuşi să poată fi utilizaţi în chimioterapie pentru distrugerea cancerului. 

„Avem un program care vizează dezvoltarea de molecule mici care să ţintească aceste enzime. Deşi nu este vorba de ceva care va fi creat mâine, în acelaşi timp vorbim de ceva ce ar putea fi disponibil mai curând de 10 ani. Aş spune că suntem la doar câţiva ani distanţă de un studiu clinic”, a declarat La Thangue.

Sursa: Fox43

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem