Home » D:News » O descoperire extraordinară despre creierul uman: oamenii văd atât de bine datorită fricii de şerpi?

O descoperire extraordinară despre creierul uman: oamenii văd atât de bine datorită fricii de şerpi?

O descoperire extraordinară despre creierul uman: oamenii văd atât de bine datorită fricii de şerpi?
Publicat: 29.10.2013
Antropologul Lynne Isbell alerga printr-o poiană în centrul Keniei în 1992 când ceva a făcut-o să se oprească brusc. „M-am oprit fix în faţa unei cobre”, relatează cercetătoarea. „Se ridicase şi avea gâtul umflat”, relatează Isbell.

Cercetătoarea de la University of California, Davis afirmă că a petrecut ultimele decenii încercând să înţeleagă cum de a putut să reacţioneze înainte să perceapă conştient prezenţa cobrei.

„Iniţial am crezut că e vorba de noroc”, spune cercetătoarea. „Dar acum sunt destul de sigură că nu e vorba de noroc. Este ceva ce reflectă efectele pe care 60 de milioane de ani de istorie evoluţionară le-au avut asupra sistemului meu vizual”, explică Isbell.

Răspunsul implică maimuţe, evoluţia vederii la primate şi o parte a creierului cunoscută sub numele de „pulvinar”. Toate aceste detalii sunt oferite într-un nou studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

În anii de după întâlnirea sa neaşteptată cu cobra, Isbell a dezvoltat o teorie conform căreia şerpii reprezintă un motiv major pentru care oamenii şi alte primate au evoluat o vedere foarte bună.

„Avem ochii îndreptaţi spre înainte, avem o foarte bună percepţie a adâncimii. Avem acuitatea vizuală bună, cea mai bună din lumea mamiferelor. Vedem în culori. Trebuie să fie o explicaţie pentru toate aceste elemente”, spune Isbell.

Isbell a descoperit că primatele care trăiesc în regiuni ale lumii cu mulţi şerpi veninoşi au evoluat o vedere mai bună decât primatele din alte locuri. Nu este un accident, spune Isbell, că lemurienii din Madagascar au cea mai proastă vedere dintre primate. Nu există şerpi veninoşi în Madagascar.

Dar dacă sistemul vizual al primatelor a evoluat, într-adevăr, pentru a detecta şerpi, ar trebui să existe în creier anumite dovezi biologice care să ateste acest lucru, s-a gândit Isbell. Astfel, antropologul a apelat la o echipă de cercetători din Japonia pentru a studia creierul a doi macaci despre care credeau că nu au văzut niciodată şerpi.

Cercetătorii măsurau activitatea individuală a neuronilor în timp ce arătau maimuţelor imagini cu şerpi, feţe, mâini şi forme geometrice simple. Oamenii de ştiinţă au descoperit ceva remarcabil în pulvinar, o parte din sistemul vizual al creierului care există doar la oameni şi la maimuţe.

Există neuroni care sunt foarte sensibili la imaginile cu şerpi şi mult mai sensibili la aceste imagini decât la feţele primatelor”, explică Isbell. Acest lucru este surprinzător, spune cercetătoarea, deoarece maimuţele şi alte primate au creiere care sunt foarte sensibile la feţe.

Descoperirea pare să explice experienţa pe care a avut-o Isbell în Kenya, când s-a oprit înainte să realizeze că vede o cobra. „Această parte a sistemului vizual pare să fie un sistem rapid, automat care ne permite să reacţionăm fără să fim conştienţi de obiectul la care reacţionăm”, explică Isbell.

Descoperirea nu a fost o surpriză totală pentru alţi cercetători care studiază frica primatelor de şerpi. „Au fost mulţi oameni care suspectau că are loc ceva de genul acesta”, spune Sue Mineka, profesor de psihologie clinică la Universitatea Northwestern.

Noul studiu pare să explice cercetările realizate de Mineka, ce arătau că inclusiv maimuţele crescute în laboratoare în care nu există şerpi învaţă foarte repede să se teamă de aceste reptile. Este neclar, însă, dacă reacţia din creierul maimuţelor arată că acestora le era frică de şerpi sau doar că aveau o abilitate înnăscută de a recunoaşte reptilele potenţial veninoase.

Ceea ce sugerează, într-adevăr, studiul realizat de Isbell este că atât maimuţele, cât şi oamenii au evoluat creiere care sunt pregătite să se teamă de şerpi, spune Mineka. „Studiul identifică un potenţial mecanism, deoarece este o semnătură neuronală care poate fi ulterior asociată ameninţării”, concluzionează Mineka.

Sursa: NPR

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ziua în care accesul la informaţie nu a mai depins de avere
Ziua în care accesul la informaţie nu a mai depins de avere
Amendă de peste 12 milioane de euro pentru divizia europeană a JPMorgan
Amendă de peste 12 milioane de euro pentru divizia europeană a JPMorgan
Cum a reușit cel mai poluat oraș din Polonia să-și curețe aerul?
Cum a reușit cel mai poluat oraș din Polonia să-și curețe aerul?
Oamenii de știință au dezvăluit harta ascunsă a modului în care gândește creierul uman
Oamenii de știință au dezvăluit harta ascunsă a modului în care gândește creierul uman
Cum și cât ne putem schimba personalitatea?
Cum și cât ne putem schimba personalitatea?
Poluarea provocată de reintrarea rachetelor în atmosferă a fost măsurată pentru prima dată
Poluarea provocată de reintrarea rachetelor în atmosferă a fost măsurată pentru prima dată
Proiectul „Învierea”: Suntem pregătiți să împărțim planeta cu speciile pe care le-am crezut pierdute?
Proiectul „Învierea”: Suntem pregătiți să împărțim planeta cu speciile pe care le-am crezut pierdute?
O specie de pisică latră precum un câine. Unde trăiește „Felis margarita”?
O specie de pisică latră precum un câine. Unde trăiește „Felis margarita”?
Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică
Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică
Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?
Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?
Cum ne „sculptează” societatea dorințele intime fără să ne dăm seama
Cum ne „sculptează” societatea dorințele intime fără să ne dăm seama
Iubiri care au schimbat istoria. Relațiile controversate ale liderilor care au influențat imperii
Iubiri care au schimbat istoria. Relațiile controversate ale liderilor care au influențat imperii
Un nou studiu confirmă faptul că Luna se micșorează
Un nou studiu confirmă faptul că Luna se micșorează
Cum va fi vremea în ultima săptămână din februarie? Prognoza anunțată de ANM!
Cum va fi vremea în ultima săptămână din februarie? Prognoza anunțată de ANM!
Cinci țări din Europa vor să creeze centre de returnare a migranților în Africa
Cinci țări din Europa vor să creeze centre de returnare a migranților în Africa
Șeful ONU António Guterres nu vrea ca viitorul Inteligenței Artificiale să depindă de miliardari
Șeful ONU António Guterres nu vrea ca viitorul Inteligenței Artificiale să depindă de miliardari