Home » D:News » Cum să ai un bebe mai deştept: recomandarea cercetătorilor pentru viitoarele mame

Cum să ai un bebe mai deştept: recomandarea cercetătorilor pentru viitoarele mame

Cum să ai un bebe mai deştept: recomandarea cercetătorilor pentru viitoarele mame
Publicat: 11.11.2013
Mamele care au făcut exerciţii fizice în timpul sarcinii – doar 3 şedinţe a 20 de minute, pe săptămână – au mari şanse de a avea copii mai isteţi, deoarece această activitate stimulează dezvoltarea creierului fătului, afirmă un grup de cercetători canadieni. Deşi studiile au fost realizate pe copii foarte mici, oamenii de ştiinţă cred că beneficiile aduse de activitatea fizică a mamelor în cursul sarcinii s-ar putea întinde pe toată durata vieţii descendenţilor.

„Credem, în mod optimist, că aceste descoperiri le vor încuraja pe femei să îşi schimbe în bine obiceiurile de viaţă, având în vedere că simplul fapt de a face exerciţii în timpul sarcinii poate duce la un viitor diferit pentru copiii lor”, spun cercetătorii de la Universitatea Montreal.

Ei au rugat 10 femei gravide să exerseze – până când le creştea frecvenţa respiraţiilor – cel puţin de trei ori pe săptămână. Unele au practicat mersul în ritm rapid, altele au alergat, au mers pe bicicletă sau au înotat. În  medie, ele au exersat astfel timp de aproximativ 2 ore săptămânal.

Un al doilea grup de viitoare mame a constuituit grupul de control; ele nu au făcut asemenea exerciţii, ci au depus doar o activitate moderată, timp de cca. 10 minute săptămânal.

Odată născuţi copiii, cercetătorii au măsurat activitatea cerebrală a acestora cu ajutorul unei căşti cu peste 100 de electrozi, aplicaţi pe cap.

Când bebeluşii erau adormiţi în braţele mamelor lor, în încăpere era emis în mod repetat un anumit sunet; din când în când, această succesiune monotonă de sunete era întreruptă de un alt sunet, diferit.

Activitatea cerebrală era evaluată prin modul în care creierul reacţiona la cele două sunete: s-a constatat că acei copii ale căror mame exersaseră îm timpul sarcinii distingeau mai uşor cele două tipuri de sunete. Această capacitate indică un grad mai înalt de maturizare a creierului, sugerând că, la aceşti copii, creierul se dezvolta mai rapid. 

Cercetări anterioare arătaseră că activitatea fizică a mamei în cursul sarcinii are efecte benefice asupra coeficientului de inteligenţă şi vocabularului copilului, până la vârsta de cel puţin 5 ani. 

Alte cercetări au sugerat că femeile care au fost active fizic în timpul sarcinii ar putea avea copii cu o sănătate cardiacă mai bună.

Nu se ştie cu precizie de ce exerciţiile fizice îmbunătăţesc dezvoltarea creierului, dar se crede că efectul s-ar putea datora aportului sporit de oxigen; de asemenea, exerciţiul fizic măreşte producţia unei proteine numite  BDNF, care stimulează dezvoltarea  creierului.

După opinia cercetătorilor, practicarea exerciţiilor fizice în timpul sarcinii poate fi un mod simplu şi necostisitor de a-i conferi copilului un avantaj încă de la începutul vieţii. De asemenea, exerciţiul fizic ar fi benefic şi pentru mame, forma fizică bună ajutând-le să nască mai uşor, cu un risc mai mic de complicaţii şi să-şi revină mai rapid după naştere.

Sursa: Mail Online

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem